GALERIE FOTO
SCHITE
- Dragostea absenta
a) poate fi inlocuita de cuvinte elevate v1
b) poate fi inlocuita de religiozitate falsa v2
c) poate fi inlocuita de actiuni caritabile v3 - Dragostea evidenta
a) in camin v1
b) in Biserica v7
c) in societate v4 - Dragostea permanenta
a) este romantica
b) este sincera
c) este matura
- Respect pentru numele tatalui v20
- Pasiune pentru mantuirea sufletului v20
- Siguranta pentru viitorul profesional v21
- Armonie pentru relatiile fratesti v24
- Slujire pentru binele semenilor v26-28
- Ca sa putem controla pornirile haotice ale firii pamantesti v3
- Ca sa putem evita naufragiile rusinoase ale vietii spirituale v4
- Ca sa putem stopa conflictele absurde ale relatiilor personale v5-11
- Ca sa putem dobandi caracteristicile vizibile ale intelepciunii crestine v12-18
- Cand predica este hrana inspirata, nu ciorba expirata
- Cand predica este expunere tematica, nu inchipuire dramatica
- Cand predica este meditatie duhovniceasca, nu aptitudine fireasca
- Cand predica este sabie ascutita, nu arma ruginita
- Cand predica este viata transformata, nu teorie fascinanta
- Vorbirea frumoasa v1
- Inteligenta sclipitoare v2
- Credinta puternica v2
- Inima generoasa v3
- Martirajul voluntar v3
- Cand varsam lacrimi sincere v2
- Cand dorim schimbarea inimii v2
- Cand parasim dumnezeii straini v3
- Cand slujim numai Lui v3
- Cand recunoastem grozavia pacatului v6
- Cand respectam autoritatea profetului v7-9
- El ofera liniste antrenorului
- El inlocuieste colegii obositi
- El observa greselile savarsite
- El solutioneaza situatiile critice
- El devine viitorul titular
- O lectie despre relatii
- o relatie intima
- o relatie zilnica
- o relatie profitabila
- O lectie despre rodire
- sfintenia
- dragostea
- bucuria
- O lectie despre responsabilitate
- statornicie
- receptivitate
- supunere
- O lectie despre rasplata
- ocrotire
- vitalitate
- raspuns
- Invierea este cel mai important eveniment al istoriei
- Invierea este cel mai argumentat eveniment al istoriei
- Invierea este cel mai revolutionar eveniment al istoriei
- Absenta credintei v.11-15
- Comercializarea credintei v.11-15
- Pastrarea credintei v. 1-10
- Isus pretinde sa-L cunoastem ca tata v.5
- Isus pretinde sa ne asumam esecurile v.5
- Isus pretinde sa devenim parteneri v.9
- Isus pretinde sa demonstram ca-L iubim v.15-18
- Isus pretinde sa ne cercetam personal v.20-23
- Isus pretinde sa vestim altora adevarul v.24-25
- Pace sufleteasca v.36
- Argumente concludente v.37-43
- Minte lucida v.44-46
- Statut special v.48-49
- Geneza 4:1-17
- Superficialitatea v3
- Mania v5
- Siretenia v8
- Gelozia v8
- Minciuna v9
- Nepasarea v9
- Materialismul v.17
- Isaia 32:8-18
- Nepasare fata de Cuvantul inspirat-Isaia 32:9-11
- Nepasare fata de mantuirea gratuita-Evrei 2:3
- Nepasare fata de chemarea divina-2 Cronici 29:11,1 Timotei 4:14
- Nepasare fata de saracii societatii-Ezechiel 16:49
- Ilie-omul privilegiat
- privilegiul de a auzi vocea Domnului
- privilegiul de a rosti avertismentul Domnului
- privilegiul de a testa credinciosia Domnului
- Ahab-omul revoltat
- s-a revoltat impotriva principiilor inaintasilor sai
- s-a revoltat impotriva profetiilor inaintasilor sai
- s-a revoltat impotriva promisiunilor inaintasilor sai
- Obadia-omul transformat
- salveaza viata proorocilor
- respecta autoritatea proorocilor
- transmite mesajul proorocilor
- Cauzele greselii
- Flirtul 1,4 - greseala in domeniul sentimental
- Compromisul v17 - greseala in domeniul credintei
- Increderea v17 - greseala in domeniul relatiilor personale
- Efectele greselii
- Si-a pierdut Dumnezeul v20
- Si-a pierdut puterea v20
- Si-a pierdut demnitatea v21
- Repararea greselii
- Rugaciune v28
- Regretul v28
- Rededicare v28,30
- Ioan 13:1-17
- Gandul iubirii v1-3
- Gandul slujirii v4-9
- Gandul sfintirii v10-11
- Gandul deslusirii v12-16
- Gandul fericirii v17
- Anticipeaza naufragiile vietii v9-13
- intelegand ritmul vietii v9-10
- crezand propovaduitorul vietii v11
- cunoascand Stapanul vietii v12-13
- Amelioreaza naufragiile vietii v14-20
- renunta la cartiri v14-15
- renunta la comoditate v16-17
- renunta la confort v18-19
- Analizeaza naufragiile vietii v21-38
- evaluand relatia cu Cuvantul v21-22
- evaluand relatia cu Divinitatea v23-26
- evaluand relatia cu semenii v27-38
- Anihileaza naufragiile vietii v39-44
- cauta tarmul cel mai apropiat v39
- taie funiile cele mai puternice v40-41
- urmareste salvarea celor mai pacatosi v42-44
REVISTE si CARTI
Aplicând modelul primilor creştini care după Coborârea Duhului Sfânt, „stăruiau în învăţătura apostolilor, în legatura frăţească , în frângerea pâinii şi în rugăciuni”pentru anul 2010 vă propunem o nouă tematică pentru Calendarul de Studiu Biblic şi Calendarul de Rugăciune, promovat de Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România.
MARIA 1
Iata roaba Domnului. Faca-mi-se dupa cuvintele Tale.
Revista trimestriala a femeilor din Comunitatea Bisericilor Crestine Baptiste Timisoara
Revista Harul
Primul numar al revistei Harul a aparut in Februarie 1990, fiind una dintre primele reviste crestine aparute in Romania dupa caderea regimului comunist. Initiativa aparitiei
revistei a apartinut unui grup de barbati: David Nicola, Titi Marian, Puiu Giorgioni si Nicu Sava. Initial revista s-a numit Harul Mantuirii si a prezentat informatii din
viata Bisericii Baptiste Harul din Lugoj. Primul ei redactor sef a fost Titi Marian. Din 1994, dupa emigrarea fratelui Titi in America, revista a fost preluata de catre fratele Ionel Tutac, iar din 1995 ea a fost transformata in publicatia Comunitatii Bisericilor Crestine Timisoara. Un rol important in promovarea revistei dincolo de granitele tarii
l-au avut Dan Laurentiu, Cornel Hanes, Vasile Ianculovici si Puiu Schipor. Revista apare lunar, iar costul unui abonament pentru Romania este de doar 30 lei. Pentru SUA , Australia si Canada pretul este de 30 $, iar pentru Europa un abonament costa 25 euro.
anul XX, ianuarie-februarie 2009, nr. 1-2 (206-207)
- Mesajul presedintelui - Bucuria de a fi baptist
- Un inceput critic pentru un an de criza - Marius Birgean
- Ce putem sa asteptam in anul 2009? - Tiberiu Lapadatoni
Conferinta anuala pentru lideri spirituali - Imbracamintea crestinului in noul an 2009 - Tiberiu Lapadatoni
Viata, darul lui Dumnezeu - Despre Rugaciunea Tatal nostru - Adina Chirila
- Urmeaza foametea si Anticristul.
Apoi ceruri noi si un pamant nou - Ioan Ciobota - Religios ori Mantuit? Ce te caracterizeaza?
- Poveste pentru suflet - Corina Rista
- O vizita de neuitat in Australia - Alexandru Ioan Lapugean
- Interviu cu Laszlo Molnar, misionar roman în Peru si Mozambic
- Un secol de istorie la Deva
- Comunitatea Bisericilor Crestine Baptiste Caras-Severin - Mihai Mihut
- Actul maret al mantuirii
Umilinta credinciosului - Timotei Cocarteu - Botez - corespondente
- Botez si evanghelizare la Biserica Crestina Baptista “Speranta” Resita - Mihai Mihut
Sprijin pentru Brosteni - pastor, Mihai Fisteag - Istoria Bisericii Baptiste „Speranta” – Voivodeasa, Suceava - Vladimir si Margareta Onofrei
Bucurii la Roma - Radu si Mihaela Gheorghe
Botez la Nashville - Timotei Miu - Schite de predica - Ionel Tutac
- Conferinta Departamentelor de tineret si copii - Samuel Tutac
Comorile Noului Testament
Anul acesta bisericile baptiste din Comunitatea Timisoara studiaza Comorile Noului Testament,
manual de studiu biblic editat de pastorul David Nicola. Cei care doresc sa achizitioneze aceasta
carte pot suna la 0256 352849 (Biserica Baptista "Harul" Lugoj - persoana de contact: Nelu Marisescu).
INTERVIURI
Vă mulţumesc din suflet pentru felicitări şi pentru susţinere. Funcţia de Preşedinte al Federaţiei Baptiste Europene are mai mult o dimensiune spirituală decât una administrativă. Sarcinile administrative îi revin în cea mai mare parte Secretarului General, adică fratelui Tony Peck. Una din responsabilităţile Preşedintelui este să viziteze Uniunile Baptiste, care fac parte din Federaţie, ca să le încurajeze şi să le motiveze în lucrarea Evangheliei, iar acolo unde există dificultăţi, spre exemplu probleme legate de libertatea religioasă, să intervină pe lângă autorităţi în vederea apărării libertăţii predicării Evangheliei. O altă responsabilitate este conducerea şedinţelor Executivului şi ale Consiliului, ceea ce presupune nu doar o supraveghere spirituală, ci şi împărtăşirea unei viziuni pentru slujirea şi activitatea Federaţiei.
M-am născut la 8 iulie 1960 într-o familie de credincioşi baptişti. Bunelul a fost unul dintre primii credincioşi şi primul pastor al bisericii baptiste din satul în care m-am născut. L-am primit pe Isus ca Domn şi Salvator la vârsta de 18 ani în timp ce eram student la Colegiul Politehnic din or. Bălţi. După prăbuşirea Uniunii Sovietice şi a regimului comunist din România am mers la studii la Oradea. În 1994 am absolvit Universitatea „Emanuel”, iar în 1996 am obţinut licenţa în teologie de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. După terminarea studiilor am fost implicat în fondarea Colegiului Teologic Pedagogic din Chişinău, parte componentă a Uniunii Bisercilor CEB din Moldova. În 1996 am fost ordinat la slujirea de pastor, iar în perioada 2001-2009 am slujit în calitate de Episcop al UBCEB.
În primul rând, aş vrea să menţionez că sunt mult mai multe lucruri care ne unesc, decât cele care ne deosebesc. Cred că pasiunea pentru misiune şi evanghelizare este liantul cel mai puternic, chiar dacă astăzi în vest se simte un pic de răcire în această privinţă. Drept dovadă a acestui fapt este proiectul Federaţiei de susţinere a misionarilor indigeni, proiect prin care sunt susţinuţi peste 50 de misionari din 24 de ţări europene, inclusiv din orientul apropiat. Printre alte asemănări aş menţiona menţinerea unităţii bisericilor, importanţa educaţiei teologice, implicarea în soluţionarea problemelor sociale, lupta pentru apărarea libertăţii religioase. Referitor la deosebiri, cred că cea mai vizibilă este legată de rolul femeilor în lucrarea de slujire.
Nu pot spune că limba oficială a Federaţiei în această perioadă este limba română, deoarece limba de comunicare în cadrul ei este limba engleză, dar în acelaşi timp, cred că fiecare preşedinte aduce cu sine o anumită contribuţie cultural-lingivstică a naţiunii din care face parte. Spre exemplu, toată conducerea Federaţiei cunoaşte cuvântul „pace” cu care ne salutăm în bisericile noastre. Faptul că atât fostul, cât şi actualul preşedinte vorbesc româneşte, este şi un merit al tuturor românilor. Este o recunoaştere a faptului că românii consitutuie o bună parte a familiei baptiste europene. În acest context, aş vrea să menţionez că pentru mine este o mare bucurie să ştiu că Uniunea Baptsită din România, după o pauză de vreo opt ani, a revenit plenipotenţiar în viaţa Federaţiei Baptiste Europene atunci când am fost ales la slujirea de vice-preşedeinte al Federaţiei, ceea ce înseamnă că m-am învrednicit şi de votul celei mai mari familii baptiste române din Europa.
Sărbătoarea de 400 de ani de la înfiinţarea primei biserici baptiste este şi o ocazie de a reflecta asupra istoriei noastre ca şi baptişti ca să vedem care sunt lucrurile bune din trecut care ar trebui păstrate şi care sunt lucrurile noi care ar trebui îmbrăţişate. Personal, cred că trebuie păstrată râvna pentru evanghelizare şi misiune, în ciuda obstacolelor şi schimbărilor care au loc în ultimii ani în societate. Totodată, cred că este nevoie să punem un accent deosebit pe transformarea vieţii şi trăirea în puterea Duhului Sfânt. Nu putem lăsa ca mişcările carismatice să deţină monopolul asupra Duhului Sfânt. De asemenea, se cere un accent mai mare pe standardele morale decât pe tradiţiile pe care le-am moştenit. Mi-a plăcut ce-a spus unul din vorbitori la Congresul de la Amsterdam şi anume că tradiţia este credinţa vie a celor morţi, iar tradiţionalismul este credinţa moartă a celor vii. Ca să putem experimenta o revigorare, avem nevoie de-o credinţă vie.
Orice activitate aduce cu sine anumite avantaje şi implică anumite riscuri. Admit că implicarea creştinilor, în special a liderilor, în viaţa politică implică riscuri mai mari, dar cred că, în acelaşi timp, aduce cu sine şi avantaje mai mari. Primul avantaj, vorba lui Pavel, este ocazia de a propovădui Evanghelia acolo unde Hristos nu este vestit. Alt avantaj este posibilitatea de a susţine lucrarea bisericilor prin îmbunătăţirea cadrului legal, apărarea cauzei Evangheliei într-o societate, care de multe ori ne este ostilă, cât şi ocazia de a avea un impact direct asupra societăţii, prin care oamenii ar vedea că evanghelicii sau baptiştii sunt patrioţi şi cetăţeni buni. Legat de riscuri, un lider creştin trebuie să conştientizeze că o eventuală compromitere nu-i va afecta doar numele său personal, ci şi numele comunităţii din care face parte. De aceea, un lider implicat în politică are nevoie de mai multă rugăciune, înţelepciune, discernământ şi integritate în tot ceea ce face. Dacă rămânem uniţi cu Hristos şi în strânsă părtăşie unii cu alţii, cred că se poate face faţă şi provocărilor care se întâlnesc în viaţa politică.
Isus Hristos este acelaş ieri şi azi şi în veci! Cum El a fost cu 2000 de ani în urmă, a fost şi cu 400 de ani în urmă, este şi în zilele noastre şi va fi acelaş până la triumfala şi victorioasa Sa venire. Aflându-ne în mijlocul unui continent care este cuprins tot mai mult de rătăcire şi întuneric, să ne rugăm Tatălui în numele Fiului ca să fim transformaţi prin puterea Duhului şi astfel să putem fi sare şi lumină!
Platon are un cuvânt de aleasă înţelepciune şi spune: „A cunoaşte înseamnă a recunoaşte”. Eu, când l-am cunoscut pe pastorul Wurmbrand, am recunoscut dorul ascuns al inimii mele, după felul natural de trăire şi de mărturisire a vieţii de credinţă. Ce m-a impresionat pe mine la pastorul Wurmbrand? Întâi de toate naturaleţea cu care îşi trăia şi îşi mărturisea credinţa, în orişice mediu, indiferent pe cine avea în faţă, fie că era un savant, fie că era un om cu patru clase, dumnealui arăta persoanei respective acelaşi interes şi aceeaşi preţuire şi se comporta şi cu unul şi cu celălalt, chiar dacă diferit, dar natural.
Pe de altă parte ce m-a impresionat, iarăşi foarte mult la acest gigant, la acest titan al credinţei, şi când spun gigant sau titan nu am în vedere doar cei 14 ani de temniţă comunistă pentru credinţă…sau celelalte experienţe de încarcerare dinainte de comunism, ci am în vedere excepţionala diviziune a trăirii şi mărturisirii vieţii de credinţă pe toate planurile. Unul dintre cei mai însemnaţi scriitori creştini din toate veacurile, nu doar pentru veacul al XX – lea sau XXI-lea, în care ne este dat să trăim, un om de o cultură excepţională, un om care vorbea 14 limbi, fluent. Mi-aduc aminte că mi-a povestit că a fost invitat odată la Budapesta să vorbească, şi până nu a învăţat dumnealui limba maghiară, care cred că nu este o limbă uşoară, nu a dat curs invitaţiei. Abia după aceea s-a dus la Budapesta şi a predicat în limba maghiară. Cărţile dumnealui au fost traduse în peste 80 de limbi, unele dintre ele, el fiind cel mai tradus autor român din toate timpurile. Şi cu toate acestea, măcar că nu este spus corect, pentru că spiritele mari nicoadată nu vroiau sa arate cât sunt de mari, dumnealui era din caleafară de umil, şi spunea :” Mulţi cred despre mine că sunt un om mare pentru că am suferit mult şi am scris cărţi multe, dar sunt un om obişnuit, care a trăit, creştin fiind, în împrejurări foarte neobişnuite.” Deci naturaleţea şi umilinţa şi în al treilea rând focul credinţei care este dragostea cu chip dumnezeiesc.
Dumnealui iubea pe toată lumea, ba mai mult iubea pe duşmanii dumnealui, pentru că ştia ceea ce ar trebui să ştim toţi şi anume că vrăjmaşii noştri lucrează cel mai mult şi cel mai bine la cununa noastră de slavă, dacă primim lucrarea lor de vrăjmăşie, ca din mâna Domnului şi dacă o primim după Cuvânt şi după adevărul Cuvântului lui Dumnezeu, crezând din toată inima că toate lucrurile lucreaza împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi mai cu seamă aceste lucruri. Dumnealui a mărturisit, în nenumărate rânduri: „Dacă n-ar fi fost comuniştii să mă arunce în închisoare pentru 14 ani, niciodată nu mi-ar fi trecut prin minte să întemeiez o misiune mondială „Vocea Martirilor”, care să-i ajute pe milioanele de creştini persecutaţi, de pretutindeni.” Şi după aceea, dacă nu ar fi fost aceşti 14 ani benefici petrecuţi în închisoare, niciodată nu ar fi scris acele foarte importante cărţi, pe care le-a scris după experienţa complexă, dramatică, dar foarte importantă a închisorii. Mai sunt apoi si alte virtuţi creştine pe care le-am descoperit la acest bărbat. Aşa de pildă, am admirat la dumnealui faptul că a trăit fără să facă nici un fel de compromis, nici atunci când erau puse în joc soarta celor dragi, prestigiul său, al familiei sau propria-i viaţă. Cred, de asemenea, că nu greşim dacă îl aşezăm în galeria marilor apostoli care au slujit Domnului şi Bisericii. Dumnealui niciodată nu făcea distincţie între Christos şi Biserică, între Biserică şi Christos, unde este Christos este şi Biserica, unde este Biserica este şi Christos.
Pe de altă parte ce m-a impresionat, iarăşi foarte mult la acest gigant, la acest titan al credinţei, şi când spun gigant sau titan nu am în vedere doar cei 14 ani de temniţă comunistă pentru credinţă…sau celelalte experienţe de încarcerare dinainte de comunism, ci am în vedere excepţionala diviziune a trăirii şi mărturisirii vieţii de credinţă pe toate planurile. Unul dintre cei mai însemnaţi scriitori creştini din toate veacurile, nu doar pentru veacul al XX – lea sau XXI-lea, în care ne este dat să trăim, un om de o cultură excepţională, un om care vorbea 14 limbi, fluent. Mi-aduc aminte că mi-a povestit că a fost invitat odată la Budapesta să vorbească, şi până nu a învăţat dumnealui limba maghiară, care cred că nu este o limbă uşoară, nu a dat curs invitaţiei. Abia după aceea s-a dus la Budapesta şi a predicat în limba maghiară. Cărţile dumnealui au fost traduse în peste 80 de limbi, unele dintre ele, el fiind cel mai tradus autor român din toate timpurile. Şi cu toate acestea, măcar că nu este spus corect, pentru că spiritele mari nicoadată nu vroiau sa arate cât sunt de mari, dumnealui era din caleafară de umil, şi spunea :” Mulţi cred despre mine că sunt un om mare pentru că am suferit mult şi am scris cărţi multe, dar sunt un om obişnuit, care a trăit, creştin fiind, în împrejurări foarte neobişnuite.” Deci naturaleţea şi umilinţa şi în al treilea rând focul credinţei care este dragostea cu chip dumnezeiesc.
Dumnealui iubea pe toată lumea, ba mai mult iubea pe duşmanii dumnealui, pentru că ştia ceea ce ar trebui să ştim toţi şi anume că vrăjmaşii noştri lucrează cel mai mult şi cel mai bine la cununa noastră de slavă, dacă primim lucrarea lor de vrăjmăşie, ca din mâna Domnului şi dacă o primim după Cuvânt şi după adevărul Cuvântului lui Dumnezeu, crezând din toată inima că toate lucrurile lucreaza împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi mai cu seamă aceste lucruri. Dumnealui a mărturisit, în nenumărate rânduri: „Dacă n-ar fi fost comuniştii să mă arunce în închisoare pentru 14 ani, niciodată nu mi-ar fi trecut prin minte să întemeiez o misiune mondială „Vocea Martirilor”, care să-i ajute pe milioanele de creştini persecutaţi, de pretutindeni.” Şi după aceea, dacă nu ar fi fost aceşti 14 ani benefici petrecuţi în închisoare, niciodată nu ar fi scris acele foarte importante cărţi, pe care le-a scris după experienţa complexă, dramatică, dar foarte importantă a închisorii. Mai sunt apoi si alte virtuţi creştine pe care le-am descoperit la acest bărbat. Aşa de pildă, am admirat la dumnealui faptul că a trăit fără să facă nici un fel de compromis, nici atunci când erau puse în joc soarta celor dragi, prestigiul său, al familiei sau propria-i viaţă. Cred, de asemenea, că nu greşim dacă îl aşezăm în galeria marilor apostoli care au slujit Domnului şi Bisericii. Dumnealui niciodată nu făcea distincţie între Christos şi Biserică, între Biserică şi Christos, unde este Christos este şi Biserica, unde este Biserica este şi Christos.
Da, este o presiune de natură spirituală şi psihică, foarte puternică în ultima vreme, şi cred că presiunea aceasta e în creştere de la an la an. Nu întâmplător spune Scriptura:
„ Cel ce va răbda până la sfârşit va fi mântuit”, sau este o altă întrebare de foc, de fapt, pe care Domnul Însuşi, Mântuitorul, o pune: „Când va veni Fiul omului, oare, va mai găsi El credinţă pe pământ?”
Nu oameni care vor frecventa bisericile de un fel sau altul, ci oameni antrenaţi, pregătiţi şi gata să-şi verse orişicând sângele, să-şi dea viaţa, pentru adevăr, fiind desăvârşit încredinţaţi că adevărul este mai important decât însăşi viaţa lor; dacă îşi păstrează cineva viaţa pentru sine,o va pierde, zice Domnul Isus, dacă cineva îşi dă viaţa pentru Mine, o va câştiga. Aceasta este credinţa sfinţilor.
Despre sinuciderea regretabilă a acestui tânăr ştim, dar există şi o altă formă de sinucidere. Eu cred că sunt milioane de creştini care se sinucid, din punct de vedere spiritual, an după an, şi zi după zi, îndepărtându-se de Domnul, de lumină, de neprihănire şi viaţă, iar Scriptura spune prin Sfântul Ioan, dar nu numai: ” Nu vă depărtaţi de El, ca nu cumva, la venirea Lui să fiţi daţi de ruşine”, iar penultimul verset în Ps. 73 spune: ”Iată că cei ce se depărtează de Tine pier. Tu nimiceşti pe toţi cei ce sunt necredincioşi.”
Lupta este foarte mare, mai mare în veacul de-acum, decât în veacurile de odinioară, pentru că, şi din punct de vedere tehnic, vrăşmaşul copiilor lui Dumnezeu, are la îndemână un întreg arsenal, prin care îi poate prinde pe oameni, îi poate ţine în această capcană pe tineri, furându-le şi timpul, şi energiile, astfel nimicidu-le viaţa spirituală.
În epistola Sfântului ap. Pavel către Tit este un cuvânt, care străbate ca un un fir roşu întreaga epistolă, şi cuvântul acesta este: cumpătat. Astăzi mai mult ca niciodată în istorie, şi cei tineri,şi cei maturi, şi bătrânii sunt chemaţi să trăiască o viaţă cumpătată. În felul acesta se pot proteja de aceste teribile atacuri sau presiuni de natură psihică, de natură spirituală şi pot rămâne sub autoritatea Numelui şi puterii lui Dumnezeu, fără de care niciunul dintre noi nu poate trăi. De când cu televiziunea, în casa omului pătrund mii şi mii de evenimente, de imagini, de oameni, şi de veşti, adică de ştiri. Cele mai multe dintre ele sunt profund dăunătoare, creează o anumită presiune, un soi de terorism psihic asupra oamenilor. Nu întâmplător Scriptura zice: ”Cu ce drept asupriţi voi pe poporul meu?” Numai că azi unii din poporul sfinţilor, poporul lui Dumnezeu, îl invită pe agresor să le invadeze universul intim, prin intermediul televizorului. Aud adeseori pe unii pastori spunând cu nonşalanţă şi aroganţă: “Vedeţi-vă de treabă oameni buni, telecomanda stă la mine în mână, eu hotărăsc”. Este aşa, şi nu este chiar aşa. După aceea există ziarele, există radioul, există internetul, care este o mlaştină, şi toate acestea dacă nu sunt întrebuinţate în mod socotit, în mod cumpătat, pot produce daune uriaşe minţii, sufletului şi trupului omenesc, şi prin aceasta vieţii de credinţă. Spune că erau la un sfat, sfinţi, în sec. al 3 –lea, la începutul istoriei Biserici Domnului Isus, şi se întrebau care este virtutea cea mai importantă a creştinilor, la care unul a răspuns: mila, altul bunătatea, îndelunga răbdare, umilinţa, fiecare şi-a dat cu părerea, şi unul dintre fraţi, foarte liniştit stătea într-un colţ, şi la un moment dat ceilalţi şi-au îndreptat privirea spre el şi au zis: “Dumneata ce crezi despre toate acestea? ” Şi el a răspuns: “Cea mai importantă virtute, în manifestarea vieţii noastre de credinţă este dreapta măsură”. Omul credinţei trebuie să fie cumpătat, socotit şi să aibă dreaptă măsură în toate privinţele. În felul acesta se protejeaza, îi protejează şi pe alţii, şi găseşte protecţie sub aripile Celui Preaînalt.
Nu oameni care vor frecventa bisericile de un fel sau altul, ci oameni antrenaţi, pregătiţi şi gata să-şi verse orişicând sângele, să-şi dea viaţa, pentru adevăr, fiind desăvârşit încredinţaţi că adevărul este mai important decât însăşi viaţa lor; dacă îşi păstrează cineva viaţa pentru sine,o va pierde, zice Domnul Isus, dacă cineva îşi dă viaţa pentru Mine, o va câştiga. Aceasta este credinţa sfinţilor.
Despre sinuciderea regretabilă a acestui tânăr ştim, dar există şi o altă formă de sinucidere. Eu cred că sunt milioane de creştini care se sinucid, din punct de vedere spiritual, an după an, şi zi după zi, îndepărtându-se de Domnul, de lumină, de neprihănire şi viaţă, iar Scriptura spune prin Sfântul Ioan, dar nu numai: ” Nu vă depărtaţi de El, ca nu cumva, la venirea Lui să fiţi daţi de ruşine”, iar penultimul verset în Ps. 73 spune: ”Iată că cei ce se depărtează de Tine pier. Tu nimiceşti pe toţi cei ce sunt necredincioşi.”
Lupta este foarte mare, mai mare în veacul de-acum, decât în veacurile de odinioară, pentru că, şi din punct de vedere tehnic, vrăşmaşul copiilor lui Dumnezeu, are la îndemână un întreg arsenal, prin care îi poate prinde pe oameni, îi poate ţine în această capcană pe tineri, furându-le şi timpul, şi energiile, astfel nimicidu-le viaţa spirituală.
În epistola Sfântului ap. Pavel către Tit este un cuvânt, care străbate ca un un fir roşu întreaga epistolă, şi cuvântul acesta este: cumpătat. Astăzi mai mult ca niciodată în istorie, şi cei tineri,şi cei maturi, şi bătrânii sunt chemaţi să trăiască o viaţă cumpătată. În felul acesta se pot proteja de aceste teribile atacuri sau presiuni de natură psihică, de natură spirituală şi pot rămâne sub autoritatea Numelui şi puterii lui Dumnezeu, fără de care niciunul dintre noi nu poate trăi. De când cu televiziunea, în casa omului pătrund mii şi mii de evenimente, de imagini, de oameni, şi de veşti, adică de ştiri. Cele mai multe dintre ele sunt profund dăunătoare, creează o anumită presiune, un soi de terorism psihic asupra oamenilor. Nu întâmplător Scriptura zice: ”Cu ce drept asupriţi voi pe poporul meu?” Numai că azi unii din poporul sfinţilor, poporul lui Dumnezeu, îl invită pe agresor să le invadeze universul intim, prin intermediul televizorului. Aud adeseori pe unii pastori spunând cu nonşalanţă şi aroganţă: “Vedeţi-vă de treabă oameni buni, telecomanda stă la mine în mână, eu hotărăsc”. Este aşa, şi nu este chiar aşa. După aceea există ziarele, există radioul, există internetul, care este o mlaştină, şi toate acestea dacă nu sunt întrebuinţate în mod socotit, în mod cumpătat, pot produce daune uriaşe minţii, sufletului şi trupului omenesc, şi prin aceasta vieţii de credinţă. Spune că erau la un sfat, sfinţi, în sec. al 3 –lea, la începutul istoriei Biserici Domnului Isus, şi se întrebau care este virtutea cea mai importantă a creştinilor, la care unul a răspuns: mila, altul bunătatea, îndelunga răbdare, umilinţa, fiecare şi-a dat cu părerea, şi unul dintre fraţi, foarte liniştit stătea într-un colţ, şi la un moment dat ceilalţi şi-au îndreptat privirea spre el şi au zis: “Dumneata ce crezi despre toate acestea? ” Şi el a răspuns: “Cea mai importantă virtute, în manifestarea vieţii noastre de credinţă este dreapta măsură”. Omul credinţei trebuie să fie cumpătat, socotit şi să aibă dreaptă măsură în toate privinţele. În felul acesta se protejeaza, îi protejează şi pe alţii, şi găseşte protecţie sub aripile Celui Preaînalt.
Ba da este acelaşi cuvânt. Şi dacă tot suntem într-un timp de binecuvântată părtăşie, ar trebui să ne spunem şi nouă şi celor care vor citi aceste rânduri, cui lipseşte acest Duh de chibzuinţă, să îl ceară. Astăzi mai mult ca niciodată, toţi trebuie să cerem, întuna şi-ntruna, Domnului, Duh de înţelepciune, şi de pricepere. Una era înţelepciunea sfinţilor în urmă cu 50 de ani, pentru că şi societatea era croită într-un fel anume, şi alta trebuie să fie înţelepciunea sfinţilor astăzi, când societatea este organizată după legi şi principii umaniste, ceea ce pentru credincioşi constituie o provocare, complexă, uriaşă, la fiecare pas. Evenimentele se succed cu o repeziciune uluitoare, şi suntem la fiecare pas surprinşi, luaţi prin surprindere, şi uneori loviţi şi doborâţi. Nu e de mirare, deci, că intr-o astfel de societate, de pildă în România, după datele oficiale, oferite de Institutul Naţional de Statistică, astăzi sunt 3 milioane de oameni bolnavi de depresie. Aceştia nu sunt numai 3 milioane de bolnavi depresivi, că ei mai necăjesc alte milioane, care sunt în jurul lor. Şi avem iarăşi 3 milioane de bolnavi de diabet şi bolile acestea şi una şi cealaltă vin de la presiunile diavoleşti, de la stress, cum se spune în limbaj ştiinţific. Că în afara Bisericii sunt astfel de cazuri, e de înţeles, chiar dacă e de nedorit, dar îngrozitor însă e faptul că în biserică sunt oameni tot mai bolnavi din punct de vedere spiritual.
Este o întrebare binevenită, numai că e formulată greşit. În vorbirea populară, în general se foloseşte tipul acesta de exprimare.
Iată cum stau în realitate lucrurile: Dumnezeu ne-a creat într-un anume fel. Din punct de vedere biologic ficatul unui om suportă, fără să se îmbolnăvească, fără să se deranjeze o anumită cantitate de alcool. Dar dacă omul în nesăbuinţa lui consumă mult alcool, zi după zi, vine vremea când ficatul se îmbolnăveşte. Şi dacă omul capătă ciroză la ficat şi, de aici i se trage moartea, aceasta nu însemnează că Dumnezeu l-a pedepsit, şi nici că Dumnezeu a îngăduit, ci că omul a vrut, el a hotărât în ceea ce-l priveşte. În universul biologic al omului, Dumnezeu a aşezat nişte legi, legi fizice după care, lumea fizică este condusă. La fel şi în universul spiritual Dumnezeu a aşezat nişte legi, după care omul credinţei ar trebui să se conducă. Orişicine încalcă legile fizice sau legile spirituale suportă consecinţele care decurg din acest fapt. Spre exemplu, în universul nostru fizic există legea atracţiei gravitaţionale. Dacă eu sunt la munte şi trec dincolo de nişte stânci unde mă aşteaptă o prăpastie, legea aceasta a atracţiei gravitaţionale mă atrage spre pământ, eu îmi frâng gâtul şi mor.
Deci este o lege. Şi dacă nu respect legea aceasta pot să mor. La fel legea care vorbeşte despre un obiect aflat în mişcare. Merg pe stradă şi dacă nu mă feresc de un automobil care se află în mişcare, acesta mă poate lovi şi mă poate omorî. Şi din punct de vedere spiritual, este la fel.
Spune, printre altele, una dintre cele mai importante legi: ”Dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru cel ceresc nu vă va ierta greşelile voastre”. Asta este o lege spirituală, legea iertarii, peste care Dumnezeu nu trece. Spune că în Ierusalimul cel nou, în Ierusalimul ceresc nimic întinat nu poate intra, nimeni care trăieşte în minciună şi spurcăciune.
Îi avem pe doi, drept pildă, în cartea Faptele Apostolilor: Anania şi Safira. Erau dintre ucenici, erau în casa Domnului, şi au hotarât să mintă, s-au înţeles să mintă pe Domnul, şi Anania stătea înaintea lui Petru, şi Petru îi spune: ”Cum de ţi-a umplut Satana inima, să minţi pe Duhul Sfânt? N-ai minţit pe oameni, ai minţit pe Dumnezeu”. Şi in momentul următor au căzut la pământ şi şi-au dat duhul. Este o lege spirituală. Toţi cei care se îmbolnăvesc în adunările noastre, se îmbolnăvesc din cauza păcatului, nevegherii, neascultării, din cauza răzvrătirii.
Deci este o lege. Şi dacă nu respect legea aceasta pot să mor. La fel legea care vorbeşte despre un obiect aflat în mişcare. Merg pe stradă şi dacă nu mă feresc de un automobil care se află în mişcare, acesta mă poate lovi şi mă poate omorî. Şi din punct de vedere spiritual, este la fel.
Spune, printre altele, una dintre cele mai importante legi: ”Dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru cel ceresc nu vă va ierta greşelile voastre”. Asta este o lege spirituală, legea iertarii, peste care Dumnezeu nu trece. Spune că în Ierusalimul cel nou, în Ierusalimul ceresc nimic întinat nu poate intra, nimeni care trăieşte în minciună şi spurcăciune.
Îi avem pe doi, drept pildă, în cartea Faptele Apostolilor: Anania şi Safira. Erau dintre ucenici, erau în casa Domnului, şi au hotarât să mintă, s-au înţeles să mintă pe Domnul, şi Anania stătea înaintea lui Petru, şi Petru îi spune: ”Cum de ţi-a umplut Satana inima, să minţi pe Duhul Sfânt? N-ai minţit pe oameni, ai minţit pe Dumnezeu”. Şi in momentul următor au căzut la pământ şi şi-au dat duhul. Este o lege spirituală. Toţi cei care se îmbolnăvesc în adunările noastre, se îmbolnăvesc din cauza păcatului, nevegherii, neascultării, din cauza răzvrătirii.
Da, sigur. Asta este tot un păcat, un păcat grozav. Spune cuvântul lui Dumnezeu în Isaia: ”Păcatele voastre pun un zid de despărţire între Mine şi voi.” Mâna Lui nu s-a scurtat, nici urechea Lui n-a devenit insensibilă, dar din cauza păcatului nu lucrează în poporul Domnului. Păcatul îmbracă foarte multe forme. Un păcat groaznic este să te îngrijorezi. Să te îngrijeşti de nevoile tale personale, ale familiei sau ale Bisericii este una, dar dacă te îngrijorezi întruna şi întruna cu privire la toate acestea, este o uşă a minţii deschisă pentru acest duh al îngrijorării, care cu timpul vine şi te stăpâneşte, şi multe altele de felul acesta. În Biserică sunt oameni, care nu îşi dau seama cât este de grav este să cârtească, şi Biblia spune că nemulţumitorii nu vor intra în ceruri. Tot cârtind a nemulţumire, tot bombănind, se deschide o uşă pentru un duh, care ajunge să te stăpânească, şi nimic nu este bun, nimic nu este valoros, totul este în toate felurile, în dreptul altora. În dreptul meu totul este minunat. Acesta este motivul pentru care se întâmplă ceea ce se întâmplă.
Eu am trecut prin încercări de un fel sau altul. Am trecut nu cu multă vreme în urmă, sunt două luni şi câteva zile, printr-o experienţă de foc, când am primit o lovitură ca de trăznet. Dintr-o dată să primeşti vestea că cea care ţi-a fost soţie 25 de ani nu mai este, aceasta este o încercare grozavă. Numai datorită îndurării lui Dumnezeu, credinţa vie s-a manifestat şi atunci în modul cel mai natural, nu pentru că sunt eu mai grozav sau mai deştept decât alţii. Credinţa este una singură, şi credinţa spune să mulţumeşti Domnului pentru toate lucrurile. Eu m-am plecat pe genunchi şi în hohote de plâns, am spus: ” Doamne sufletul meu te laudă şi îţi binecuvântează Numele şi pentru această încercare de foc, prin care îmi este dat acum să trec. Şi chiar dacă eu nu înţeleg multe lucruri, ştiu că cel neprihănit prin credinţă va trăi şi nu prin ştiinţă, şi îţi mulţumesc din toată inima pentru tot ceea ce s-a întâmplat”. Plângeam în hohote, şi mai aveam alături pe unul care s-a îngenuncheat dimpreună cu mine la rugăciune.
Când omului îi este dat să treacă prin încercări de felul acesta, iese la iveală ce este în inima şi în mintea lui. Ce este pe buzele noastre noi căutăm să acomodăm în general la ceea ce scrie în Biblie, ca să ne arătăm buni cunoscători ai Evangheliei, şi să le spunem altora: uite ce spune cuvântul Domnului. Dar, adevărul credinţei, în viaţa noastră iese la iveală atunci când trecem prin cele mai grele încercăr. Zice: ” Luaţi scutul credinţei cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău”, şi să mulţumeşti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, şi să ştii că toate lucrurile lucrează spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu. Ne pare rău pentru toţi cei care sunt bolnavi, pentru toţi cei care umblă şchiopătând, pentru toţi cei care alunecă, pentru toţi cei care cad. Sunt unii care pe calea credinţei merg ca beţivii, din şanţ în şanţ, sau din gard în gard. Şi foarte rar întâlneşti oameni, care liniştit merg pe mijloc, pe drumul acesta binecuvântat spre cer. În viaţa omului acţionează credinţa şi necredinţa. Eu vorbesc nu ceea ce se manifestă la nivel teoretic, ci în viaţă, în lucrurile mici şi în lucrurile mari. Credinţa vie curăţă mintea, curăţă ochii, urechile, limba, inima, trupul şi dă o binecuvântare care cuprinde toate domeniile vieţii omeneşti. Credinţa istorică, denominaţională, etc., etc. amestecă lucrurile într-un mod extrem de dăunător.
Fata mea, când s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat, (ea face acum un masterat la Stuttgart), m-a impresionat, când i-a spus mamei soţiei mele, adică soacrei: ” – Omama, cel mai mult mă îngrijorează gândul că tata, acum s-ar putea îndepărta de Dumnezeu, prin acest foc, prin care ne este dat să trecem.” Şi m-a impresionat într-un mod foarte plăcut, gândul ei. Este un gând care arată maturitatea, unui om care trece prin încercare, şi manifestă credinţa vie, din inima lui. Şi vreau să mulţumesc şi pe calea aceasta, miilor, şi miilor de fraţi, şi de surori, tineri, şi vârstnici, care, aflând ce s-a întâmplat, au ridicat rugăciuni spre Tatăl ceresc, şi prin aceasta au aşezat un zid de apărare în jurul meu, zid de apărare care a stins toate săgeţile arzătoare ale celui rău, care atunci s-a grăbit să lovească cu mare putere, în nădejdea că credinţa şi avântul meu pentru Domnul se vor prăbuşi. Şi n-a fost aşa, prin harul Domnului şi prin sprijinul fraţilor. Deci şi fraţii care trec prin mari probleme, prin lupte de natură psihică, spirituală, să caute sprijin la Domnul şi la sfinţi, să se unească cu ei.
Eu am trecut prin încercări de un fel sau altul. Am trecut nu cu multă vreme în urmă, sunt două luni şi câteva zile, printr-o experienţă de foc, când am primit o lovitură ca de trăznet. Dintr-o dată să primeşti vestea că cea care ţi-a fost soţie 25 de ani nu mai este, aceasta este o încercare grozavă. Numai datorită îndurării lui Dumnezeu, credinţa vie s-a manifestat şi atunci în modul cel mai natural, nu pentru că sunt eu mai grozav sau mai deştept decât alţii. Credinţa este una singură, şi credinţa spune să mulţumeşti Domnului pentru toate lucrurile. Eu m-am plecat pe genunchi şi în hohote de plâns, am spus: ” Doamne sufletul meu te laudă şi îţi binecuvântează Numele şi pentru această încercare de foc, prin care îmi este dat acum să trec. Şi chiar dacă eu nu înţeleg multe lucruri, ştiu că cel neprihănit prin credinţă va trăi şi nu prin ştiinţă, şi îţi mulţumesc din toată inima pentru tot ceea ce s-a întâmplat”. Plângeam în hohote, şi mai aveam alături pe unul care s-a îngenuncheat dimpreună cu mine la rugăciune.
Când omului îi este dat să treacă prin încercări de felul acesta, iese la iveală ce este în inima şi în mintea lui. Ce este pe buzele noastre noi căutăm să acomodăm în general la ceea ce scrie în Biblie, ca să ne arătăm buni cunoscători ai Evangheliei, şi să le spunem altora: uite ce spune cuvântul Domnului. Dar, adevărul credinţei, în viaţa noastră iese la iveală atunci când trecem prin cele mai grele încercăr. Zice: ” Luaţi scutul credinţei cu care veţi putea stinge toate săgeţile arzătoare ale celui rău”, şi să mulţumeşti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, şi să ştii că toate lucrurile lucrează spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu. Ne pare rău pentru toţi cei care sunt bolnavi, pentru toţi cei care umblă şchiopătând, pentru toţi cei care alunecă, pentru toţi cei care cad. Sunt unii care pe calea credinţei merg ca beţivii, din şanţ în şanţ, sau din gard în gard. Şi foarte rar întâlneşti oameni, care liniştit merg pe mijloc, pe drumul acesta binecuvântat spre cer. În viaţa omului acţionează credinţa şi necredinţa. Eu vorbesc nu ceea ce se manifestă la nivel teoretic, ci în viaţă, în lucrurile mici şi în lucrurile mari. Credinţa vie curăţă mintea, curăţă ochii, urechile, limba, inima, trupul şi dă o binecuvântare care cuprinde toate domeniile vieţii omeneşti. Credinţa istorică, denominaţională, etc., etc. amestecă lucrurile într-un mod extrem de dăunător.
Fata mea, când s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat, (ea face acum un masterat la Stuttgart), m-a impresionat, când i-a spus mamei soţiei mele, adică soacrei: ” – Omama, cel mai mult mă îngrijorează gândul că tata, acum s-ar putea îndepărta de Dumnezeu, prin acest foc, prin care ne este dat să trecem.” Şi m-a impresionat într-un mod foarte plăcut, gândul ei. Este un gând care arată maturitatea, unui om care trece prin încercare, şi manifestă credinţa vie, din inima lui. Şi vreau să mulţumesc şi pe calea aceasta, miilor, şi miilor de fraţi, şi de surori, tineri, şi vârstnici, care, aflând ce s-a întâmplat, au ridicat rugăciuni spre Tatăl ceresc, şi prin aceasta au aşezat un zid de apărare în jurul meu, zid de apărare care a stins toate săgeţile arzătoare ale celui rău, care atunci s-a grăbit să lovească cu mare putere, în nădejdea că credinţa şi avântul meu pentru Domnul se vor prăbuşi. Şi n-a fost aşa, prin harul Domnului şi prin sprijinul fraţilor. Deci şi fraţii care trec prin mari probleme, prin lupte de natură psihică, spirituală, să caute sprijin la Domnul şi la sfinţi, să se unească cu ei.
Comunismul, a acţionat pe două direcţii fundamentale. Mai întâi prin spălarea creierelor, şi în al doilea rând prin dezrădăcinare. Îmi amintesc cum pastorul Wurmbrand spunea:” M-au ţinut 14 ani în închisoare şi au încercat prin toate mijloacele, să ne determine să ne lepădăm credinţa, ne-au spălat creierul, adică au încercat, şi n-au reuşit să ne spele creierul, pentru că noi am intrat în închisoare cu inima curăţită şi spălată în sfânt sângele Domnului Isus Christos.” Societatea în care ne este dat să trăim, de altfel pretutindeni în lume, nu doar în România, ci şi în Canada deopotrivă, acţionează cu mai multă putere, şi într-un mod mult mai eficient, mult mai perfid, pe aceleaşi două direcţii, spălarea creierelor şi dezrădăcinarea. Am dus o dată mai mulţi oameni de seamă într-o Biserică ţigănească la Bucureşti, şi după slujba bisericească am stat la cină, şi spuneam cu mare durere în inimă, cum mass-media spală creierele oamenilor, şi un regizor de teatru foarte simpatic spune: ”Nu vă supăraţi domnule profesor, şi dumneavoastră cu Biserica faceţi la fel.” Şi am spus: ”Aşa este, aveţi perfectă dreptate. Mass-media spală creierele oamenilor de ce este bun, ca să aducă în schimb ce este murdar, şi dăunător, iar noi în Biserică cu Evanghelia spălăm creierele oamenilor de ce este murdar, de ce este rău, de ce este dăunător, ca să aducem ce este demn, ce este curat, ce este frumos şi valoros.” Şi zice: “Aşa este, aveţi dreptate.”
Prin îndurarea Domnului, România este singura ţară din Europa, în care Evanghelia înaintează. Nu înaintează aşa cum ar dori Domnul, cum ne-am dori şi noi, dar este singura ţară din Europa unde şi astăzi mii de oameni vestesc Evanghelia, în toate părţile ţării. Ştiu în America o organizaţie misionară care are 165 de misionari români, pe care îi plăteşte lună de lună, şi care nu fac nimic altceva în România decât vestesc Evanghelia, şi acesta e mare har.
Şi în România, însă, ne luptăm cu puterile obraznice şi mari ale întunericului. De ce a ajuns credinţa, atât de slabă în Europa occidentală? De ce a ajuns credinţa slabă, în părţile Americii, unde odată Evanghelia strălucea, şi întreaga societate era cuprinsă de mireasma binecuvântată a Cuvântului lui Dumnezeu? Printre altele din cauza duhului materialist. E un duh foarte puternic care pune stăpânire pe lumea întreagă. Şi oamenii se închină tot mai mult banului şi fac din ban, indiferent că se cheamă Dolar, că se cheamă Euro, dumnezeu, şi-i slujesc cu mare scumpătate.
Fac o parantază aici, care cred că va fi benefică pentru cititori. Ştiu de un român, în America, a murit la 63 de ani. Şi când a fost pe pat de moarte îngrozit a spus aşa: ”Am trăit ca un nebun.” A adunat 8 milioane de dolari, din truda lui, şi pare o sumă foarte mare. În realitate, dacă vorbim din perspectiva unui copil al lui Dumnezeu şi un rob al Împărăţiei Sale, 8 milioane de dolari inseamnă nimic. Înainte să moară, poate că de aici i s-a şi tras, a pierdut la speculaţii, la bursă, la stock, cum se spune, aproape întreaga sumă, şi a mai rămas cu 700 de mii de dolari, ceea ce apare pentru unii o sumă mare, nu? Şi acum, el pe pat de moarte, spunea: ”Dacă mi-ar mai îngădui Dumenezeu să iau viaţa de la început, nu mi-ar trebui absolut nimic, doar un acoperiş deasupra capului, un rând de haine, o pernă unde să mă odihnesc, şi o bucată de pâine. În rest tot ce aş face, aş face numai pentru Domnul”. Să stai gol şi tremurând înaintea lui Dumnezeu la judecată, asta nu e o glumă. Asta vine din adevărul lui Dumnezeu.
Deci cred că ar trebui, cei de aici să se roage pentru cei din România, ca Dumnezeu să-Şi întindă mâna şi să alunge duhul materialismului din ţara noastră, şi oamenii de la mare la mic, şi de la mic la mare, să caute Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, mai întâi, dar pentru asta să nu vă supăraţi, că sunteţi preaiubiţii mei fraţi, Biserica trebuie să fie lumină, înainte de toate.
Eram la Zalău în mijlocul fraţilor, şi vorbeam cu o vecină, a celui la care îmi era dat să găzduiesc, medic stomatolog, şi-i spuneam despre pocăinţă, viaţa veşnică, şi toate celelalte, şi dumneai în modul cel mai natural, mi-a reproşat: ”De ce nu le spui pocăiţilor dumitale să se pocăiască, că ei aleargă după bani şi după averi mai mult decât alerg eu. Dacă ar fi adevărat ce spui dumneata şi ei ar crede Cuvântul lui Dumnezeu, ar alerga nu după lucrurile pământeşti şi trecătoare, ci după Dumnezeu. ” Şi i-am spus: ”Aveţi perfectă dreptate în ceea ce spuneţi, despre ceilalţi, dar în acelaşi timp trebuie să vă îndreptaţi privirile cu mare responsabilitate spre propria persoană. Când veţi ajunge la judecată, înaintea lui Dumnezeu, nu vă veţi putea justifica, în felul acesta: „Pocăiţii m-au încurcat, că ei alergau mai mult după averi, şi atunci mi-am zis: nu-i bună pocăinţa.”
Ştiu despre unul vestit în Australia, un credincios simplu care, toată viaţa lui până să moară, a făcut un singur lucru, dar de o însemnătate deosebită. Îi oprea pe oameni pe stradă, şi le punea o singură întrebare: “Dacă in noaptea asta muriţi, unde mergeţi, în cer, sau în iad?” Şi oamenii erau tare surprinşi de o aşa întrebare şi fiecare răspundea în felul lui: domnule eu sunt catolic, eu sunt om de ştiinţă, eu sunt om de cultură, d-le eu sunt om de afaceri, fiecare spunea ce spunea, iar el profita de faptul că ei intrau în jocul lui verbal, în dialog cu el, şi le spunea: ”D-le, eu nu v-am întrebat, nici de apartenenţa religioasă, economică, politică, filozofică, eu vă mai întreb încă o dată şi cu aceasta vreau să ne despărţim. Dacă în noaptea aceasta muriţi, unde veţi merge, în cer sau în iad?” Asta a fost toată filozofia lui.
Aşa că românii din România nu au nevoie de o altă Evanghelie, modernă, contrafăcută, toată această invenţie drăcească, care vine din părţile occidentale, de peste ocean, de unde există îmbuibare şi opulenţă. A apărut Evanghelia aceasta care este mai rea ca ateismul, ieşit de sub comunism, că ei spun Evanghelia prosperităţii, că este Evanghelia bunei dispoziţii, că este Evanghelia pozitivă, este ceva grozav, grozav. Să se facă o punte, din România să pornească rugăciuni spre sfinţii de aici, de aici să pornească rugăciuni spre sfinţii din România, şi unii, şi ceilalţi să se pregătească de luptă. Noi suntem într-o mare luptă, şi lupta asta va deveni şi mai făţişă, şi mai grea, şi să ne antrenăm pentru vremurile acelea, să nu ne mai gelozim, şi să nu ne mai privim nici cu suspiciune, nici cu superioritate. Căci spune Sf. Apostol Pavel: ”Dacă vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic, se înşeală singur.” (Gal. 6:3)
Prin îndurarea Domnului, România este singura ţară din Europa, în care Evanghelia înaintează. Nu înaintează aşa cum ar dori Domnul, cum ne-am dori şi noi, dar este singura ţară din Europa unde şi astăzi mii de oameni vestesc Evanghelia, în toate părţile ţării. Ştiu în America o organizaţie misionară care are 165 de misionari români, pe care îi plăteşte lună de lună, şi care nu fac nimic altceva în România decât vestesc Evanghelia, şi acesta e mare har.
Şi în România, însă, ne luptăm cu puterile obraznice şi mari ale întunericului. De ce a ajuns credinţa, atât de slabă în Europa occidentală? De ce a ajuns credinţa slabă, în părţile Americii, unde odată Evanghelia strălucea, şi întreaga societate era cuprinsă de mireasma binecuvântată a Cuvântului lui Dumnezeu? Printre altele din cauza duhului materialist. E un duh foarte puternic care pune stăpânire pe lumea întreagă. Şi oamenii se închină tot mai mult banului şi fac din ban, indiferent că se cheamă Dolar, că se cheamă Euro, dumnezeu, şi-i slujesc cu mare scumpătate.
Fac o parantază aici, care cred că va fi benefică pentru cititori. Ştiu de un român, în America, a murit la 63 de ani. Şi când a fost pe pat de moarte îngrozit a spus aşa: ”Am trăit ca un nebun.” A adunat 8 milioane de dolari, din truda lui, şi pare o sumă foarte mare. În realitate, dacă vorbim din perspectiva unui copil al lui Dumnezeu şi un rob al Împărăţiei Sale, 8 milioane de dolari inseamnă nimic. Înainte să moară, poate că de aici i s-a şi tras, a pierdut la speculaţii, la bursă, la stock, cum se spune, aproape întreaga sumă, şi a mai rămas cu 700 de mii de dolari, ceea ce apare pentru unii o sumă mare, nu? Şi acum, el pe pat de moarte, spunea: ”Dacă mi-ar mai îngădui Dumenezeu să iau viaţa de la început, nu mi-ar trebui absolut nimic, doar un acoperiş deasupra capului, un rând de haine, o pernă unde să mă odihnesc, şi o bucată de pâine. În rest tot ce aş face, aş face numai pentru Domnul”. Să stai gol şi tremurând înaintea lui Dumnezeu la judecată, asta nu e o glumă. Asta vine din adevărul lui Dumnezeu.
Deci cred că ar trebui, cei de aici să se roage pentru cei din România, ca Dumnezeu să-Şi întindă mâna şi să alunge duhul materialismului din ţara noastră, şi oamenii de la mare la mic, şi de la mic la mare, să caute Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, mai întâi, dar pentru asta să nu vă supăraţi, că sunteţi preaiubiţii mei fraţi, Biserica trebuie să fie lumină, înainte de toate.
Eram la Zalău în mijlocul fraţilor, şi vorbeam cu o vecină, a celui la care îmi era dat să găzduiesc, medic stomatolog, şi-i spuneam despre pocăinţă, viaţa veşnică, şi toate celelalte, şi dumneai în modul cel mai natural, mi-a reproşat: ”De ce nu le spui pocăiţilor dumitale să se pocăiască, că ei aleargă după bani şi după averi mai mult decât alerg eu. Dacă ar fi adevărat ce spui dumneata şi ei ar crede Cuvântul lui Dumnezeu, ar alerga nu după lucrurile pământeşti şi trecătoare, ci după Dumnezeu. ” Şi i-am spus: ”Aveţi perfectă dreptate în ceea ce spuneţi, despre ceilalţi, dar în acelaşi timp trebuie să vă îndreptaţi privirile cu mare responsabilitate spre propria persoană. Când veţi ajunge la judecată, înaintea lui Dumnezeu, nu vă veţi putea justifica, în felul acesta: „Pocăiţii m-au încurcat, că ei alergau mai mult după averi, şi atunci mi-am zis: nu-i bună pocăinţa.”
Ştiu despre unul vestit în Australia, un credincios simplu care, toată viaţa lui până să moară, a făcut un singur lucru, dar de o însemnătate deosebită. Îi oprea pe oameni pe stradă, şi le punea o singură întrebare: “Dacă in noaptea asta muriţi, unde mergeţi, în cer, sau în iad?” Şi oamenii erau tare surprinşi de o aşa întrebare şi fiecare răspundea în felul lui: domnule eu sunt catolic, eu sunt om de ştiinţă, eu sunt om de cultură, d-le eu sunt om de afaceri, fiecare spunea ce spunea, iar el profita de faptul că ei intrau în jocul lui verbal, în dialog cu el, şi le spunea: ”D-le, eu nu v-am întrebat, nici de apartenenţa religioasă, economică, politică, filozofică, eu vă mai întreb încă o dată şi cu aceasta vreau să ne despărţim. Dacă în noaptea aceasta muriţi, unde veţi merge, în cer sau în iad?” Asta a fost toată filozofia lui.
Aşa că românii din România nu au nevoie de o altă Evanghelie, modernă, contrafăcută, toată această invenţie drăcească, care vine din părţile occidentale, de peste ocean, de unde există îmbuibare şi opulenţă. A apărut Evanghelia aceasta care este mai rea ca ateismul, ieşit de sub comunism, că ei spun Evanghelia prosperităţii, că este Evanghelia bunei dispoziţii, că este Evanghelia pozitivă, este ceva grozav, grozav. Să se facă o punte, din România să pornească rugăciuni spre sfinţii de aici, de aici să pornească rugăciuni spre sfinţii din România, şi unii, şi ceilalţi să se pregătească de luptă. Noi suntem într-o mare luptă, şi lupta asta va deveni şi mai făţişă, şi mai grea, şi să ne antrenăm pentru vremurile acelea, să nu ne mai gelozim, şi să nu ne mai privim nici cu suspiciune, nici cu superioritate. Căci spune Sf. Apostol Pavel: ”Dacă vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic, se înşeală singur.” (Gal. 6:3)
Vremurile pe care le traim sunt chiar vremuri apocaliptice. In urma cu 20, 30 de ani aceste lucruri ni se pareau ceva de domeniul unui viitor foarte indepartat, insa zilele pe care le traim sunt cu adevarat sub semnul fiarei. New Age spune ca pana de curand lumea era sub semnul Pestelui, iar acum a trecut sub semnul Varsatorului, in ceea ce priveste constelatiile. Nu credem in horoscop, in mesajul stelelor sau al constelatiilor, dar lucrurile pe care le traim acum sunt cu adevarat apocaliptice.
Subiectul acesta este si infiorator si ciudat si nesigur si neclar si aducator de teama. Vorbeam cu fiul meu de 8 ani despre acest subiect si a inceput sa planga pur si simplu, spunand: “Daca nu vom mai putea cumpara si vinde nimic, murim de foame?” I-am raspuns: “Nu stiu, poate vom manca de la tomberoane.” Sau poate ne vor aduce corbii de mancare, la fel ca lui Ilie. “Si daca murim?” a continuat el. Atunci i-am spus ca moartea nu este cel mai grav lucru. Daca murim, murim. Noi, ca oameni, avem impresia ca moartea e cel mai grav lucru, insa, din ceea ce am citit eu in Biblie, Dumnezeu nu este foarte ingrijorat de moartea unui om, cat de vesnicia unui om, de iad. Deci moartea nu reprezinta neaparat o catastrofa.
Subiectul acesta este si infiorator si ciudat si nesigur si neclar si aducator de teama. Vorbeam cu fiul meu de 8 ani despre acest subiect si a inceput sa planga pur si simplu, spunand: “Daca nu vom mai putea cumpara si vinde nimic, murim de foame?” I-am raspuns: “Nu stiu, poate vom manca de la tomberoane.” Sau poate ne vor aduce corbii de mancare, la fel ca lui Ilie. “Si daca murim?” a continuat el. Atunci i-am spus ca moartea nu este cel mai grav lucru. Daca murim, murim. Noi, ca oameni, avem impresia ca moartea e cel mai grav lucru, insa, din ceea ce am citit eu in Biblie, Dumnezeu nu este foarte ingrijorat de moartea unui om, cat de vesnicia unui om, de iad. Deci moartea nu reprezinta neaparat o catastrofa.
Pastorul Richard Wurmbrand a fost arestat o data intr-o zi de 29 februarie. Cand l-au bagat in duba securitatii, pastorul Wurmbrand a inceaput sa rida. Securistul l-a intrebat ce-a patit, daca s-a stricat de cap, de ce rade? Wurmbrand i-a raspuns ca este 29 februarie, iar 29 februarie este doar o data la 4 ani. In anul in care februarie are 29 de zile, anul are 366 de zile in loc de 365 de zile cum are in mod normal, iar in Biblie scrie de 366 de ori “nu te teme”. Dumnezeu a scris chiar si pentru o zi de 29 februarie “nu te teme” - zi in care voi m-ati arestat.
Este foarte simplu de verificat, pe orice produs care are cod de bare. O sticla de suc sau un kg de zahar, orice care contine un cod de bare . Cifra 6 este reprezentata prin 2 bare verticale. La inceputul, la mijlocul si la sfarsitul orcarui cod de bare sunt cate 2 bare mai lungi si acestea reprezinta 666, iar atunci cand cititorul de coduri de bare identifica un cod incepe cu aceste bare de siguranta sau de control, care se afla la inceput, la mijlocul si la sfarsitul oricarui cod de bare. In absolut orice cod de bare exista aceasta insiruire de cifre: „666”.
Probabil vor fi unii care vor spune ca aceste lucruri le discuta doar anumite religii si ca poate ar fi mai bine sa nu-ti exprimi o parere clara despre aceste lucruri. Eu insa cred ca Biblia NU este o carte ermetica, o carte inchisa, destinata sa se deschida doar unor initiati, ci Biblia este scrisa si pentru copii si pentru savanti. Dumnezeu putea sa spuna in Apocalipsa ca numarul fiarei este 616 sau 527 sau 4189, dar spune clar: este 666 ! Tot Apocalipsa ne spune ca oricine are intelepciune sa vada, poate vedea.
Acum unii se vor intreba ce legatura este intre coduri de bare, Internet si ce scrie in Apocalipsa. Vor pretinde ca sunt doar chestii pur tehnice ! Vedeti ce repede merge acum cand cumperi un produs. Pe viitor poate nu vom mai avea nevoie nici de casierita. Atunci cand oamenii vor avea pe frunte si pe mana un cod de bare, intri, iti umpli plasa cu produse, iesi pe usa si cand ai trecut prin cititoarele de coduri de bare, exact cum sunt acum detectoarele de produse furate, iti socoteste cate produse ai in plasa, ti le scade din cont automat si ai plecat.
Ce legatura poate sa fie intre o insiruire de numere si sufletul omului? Cum pot cateva cifre sa-ti afecteze mantuirea? Sunt planuri total diferite, registre diferite, este ca si cum cineva ar pretinde ca o pedala de la bicicleta poate afecta culoarea ochilor unui om. Cei care gandesc tehnic, vor spune ca 666 este DOAR un semn tehnic si nu e nici o problema. Pe vremea lui Dostoievski, unii oameni se temeau de caile ferate pentru ca spuneau ca este steaua de fier care a cazut din cer. In Anglia, cand s-au introdus buletinele, englezii nu au vrut sa le accepte. Si in Grecia a fost problema cu buletinele.. Au fost natiuni care au spus ca directia in care mergem nu este buna. In ce masura poate 666 sa interactioneze cu sufletul nostru, daca este doar un numar, un cip pe care ti-l implanteaza sub piele, pe mana sau pe frunte.. Acel cip contine datele tale personale - daca intamplator cazi pe strada, ei vor sti exact ce medicamente sa-ti dea, stiu grupa ta sanguina, stiu bolile de care suferi, etc. Apoi este un fel de supraveghere prin GPS, se stie oricand unde esti si ce-ai patit. De exemplu, un om batran este acasa singur in apartamentul sau, i se face rau si cade jos. Imediat este detectat, se stie exact adresa unde este, i se sparge usa si este dus la spital. Este pentru binele oamenilor, vor spune ei.
Cum afecteaza aceasta sufletul nostru? Martirilor din primele veacuri li se cerea O CHESTIE PUR TEHNICA si erau scapati de moarte. Li se cerea DOAR sa verse putin vin in cinstea imparatului, in cinstea zeului cutare, si sa arda putina tamaie. Martirii crestini au refuzat categoric, stiind ca aceste lucruri erau o insulta la adresa lui Dumnezeu. Au preferat moartea, in locul unei chestii „pur tehnice”, cum spun si astazi unii...
Apocalipsa spune despre semnul fiarei: „Daca se inchina cineva fiarei si icoanei ei, si PRIMESTE SEMNUL ei pe frunte sau pe mana, va bea si el din vinul maniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat in paharul maniei Lui; si va fi chinuit in foc si in pucioasa, inaintea sfintilor ingeri si inaintea Mielului. Si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor. Si nici ziua, nici noaptea n-au odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei, si oricine primeste semnul numelui ei!”
Probabil vor fi unii care vor spune ca aceste lucruri le discuta doar anumite religii si ca poate ar fi mai bine sa nu-ti exprimi o parere clara despre aceste lucruri. Eu insa cred ca Biblia NU este o carte ermetica, o carte inchisa, destinata sa se deschida doar unor initiati, ci Biblia este scrisa si pentru copii si pentru savanti. Dumnezeu putea sa spuna in Apocalipsa ca numarul fiarei este 616 sau 527 sau 4189, dar spune clar: este 666 ! Tot Apocalipsa ne spune ca oricine are intelepciune sa vada, poate vedea.
Acum unii se vor intreba ce legatura este intre coduri de bare, Internet si ce scrie in Apocalipsa. Vor pretinde ca sunt doar chestii pur tehnice ! Vedeti ce repede merge acum cand cumperi un produs. Pe viitor poate nu vom mai avea nevoie nici de casierita. Atunci cand oamenii vor avea pe frunte si pe mana un cod de bare, intri, iti umpli plasa cu produse, iesi pe usa si cand ai trecut prin cititoarele de coduri de bare, exact cum sunt acum detectoarele de produse furate, iti socoteste cate produse ai in plasa, ti le scade din cont automat si ai plecat.
Ce legatura poate sa fie intre o insiruire de numere si sufletul omului? Cum pot cateva cifre sa-ti afecteze mantuirea? Sunt planuri total diferite, registre diferite, este ca si cum cineva ar pretinde ca o pedala de la bicicleta poate afecta culoarea ochilor unui om. Cei care gandesc tehnic, vor spune ca 666 este DOAR un semn tehnic si nu e nici o problema. Pe vremea lui Dostoievski, unii oameni se temeau de caile ferate pentru ca spuneau ca este steaua de fier care a cazut din cer. In Anglia, cand s-au introdus buletinele, englezii nu au vrut sa le accepte. Si in Grecia a fost problema cu buletinele.. Au fost natiuni care au spus ca directia in care mergem nu este buna. In ce masura poate 666 sa interactioneze cu sufletul nostru, daca este doar un numar, un cip pe care ti-l implanteaza sub piele, pe mana sau pe frunte.. Acel cip contine datele tale personale - daca intamplator cazi pe strada, ei vor sti exact ce medicamente sa-ti dea, stiu grupa ta sanguina, stiu bolile de care suferi, etc. Apoi este un fel de supraveghere prin GPS, se stie oricand unde esti si ce-ai patit. De exemplu, un om batran este acasa singur in apartamentul sau, i se face rau si cade jos. Imediat este detectat, se stie exact adresa unde este, i se sparge usa si este dus la spital. Este pentru binele oamenilor, vor spune ei.
Cum afecteaza aceasta sufletul nostru? Martirilor din primele veacuri li se cerea O CHESTIE PUR TEHNICA si erau scapati de moarte. Li se cerea DOAR sa verse putin vin in cinstea imparatului, in cinstea zeului cutare, si sa arda putina tamaie. Martirii crestini au refuzat categoric, stiind ca aceste lucruri erau o insulta la adresa lui Dumnezeu. Au preferat moartea, in locul unei chestii „pur tehnice”, cum spun si astazi unii...
Apocalipsa spune despre semnul fiarei: „Daca se inchina cineva fiarei si icoanei ei, si PRIMESTE SEMNUL ei pe frunte sau pe mana, va bea si el din vinul maniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat in paharul maniei Lui; si va fi chinuit in foc si in pucioasa, inaintea sfintilor ingeri si inaintea Mielului. Si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor. Si nici ziua, nici noaptea n-au odihna cei ce se inchina fiarei si icoanei ei, si oricine primeste semnul numelui ei!”
Deocamdata intr-adevar nu se pretinde inchinare, atunci de ce sa refuzam? Daca maine vor veni sa ne puna pe frunte si pe mana aceste semne de ce sa le refuzam? Eu personal, le voi refuza, pentru ca Biblia spune foarte clar ca este semnul fiarei, semnul Anticristului, nu este semnul lui Cristos.
Efeseni 1:13 „Voi, [...] aţi fost pecetluiţi cu Duhul Sfânt”, asa incat ne rugam Domnului sa ne ajute sa nu acceptam alta pecete asupra trupului nostru, decat Duhul Sfant. Chiar cu pretul mortii.
Aceasta criza economica mondiala nu poate fi explicata, decat pe baza faptului ca vreo 2 banci din America au dat credite care stiau ca nu pot fi acoperite, au dat credite unor categorii de populatie despre care se stia ca nu au serviciu si nu au cu ce sa garanteze, dar au dat credite ca sa le castige voturile, ceea ce este o masura populista si socialista. Dar nu cred ca din cauza a doua banci americane cade tot sistemul.
La un moment dat toata lumea se intreaba ce se intampla, cum spunea si Marius Lipovan, n-a fost nici o catastrofa la nivel mondial, nu a lovit o cometa planeta, ca sa nu mai avem mancare, sa nu mai creasca pomi, nu s-a intamplat nimic in halul acesta, si totusi peste tot totul merge in jos.
Eu cred ca toate lucrurile sunt regizate. Intr-adevar mergem inspre un Guvern Mondial, asta este foarte clar. Nicolas Sarkozi, presedintele Frantei, este unul dintre cei mai puternici sustinatori ai acestui Guvern Mondial. Probabil spera sa fie pus el :), fiecare vrea Guvern Mondial, pentru ca s-a indus ideea ca doar asa vom scapa de crize pe viitor, daca facem un organism mondial.
Este foarte interesant ca dupa fiecare cataclism, dupa fiecare razboi s-a infiintat cate un organism. Dupa primul razboi mondial s-a infiintat Liga Natiunilor, dupa al 2-lea razboi mondial s-a infiintat Organizatia Natiunilor Unite. Dupa aceasta criza cumplita probabil se va infiinta un Guvern Mondial, este clar.
Au fost multe opinii despre cine este Anticristul - daca Papa e Anticristul, daca religia apostata este Anticristul, daca economia este Anticristul. Parerea mea personala este ca Anticristul va fi totusi o persoana. Un om religios, care la final va pretinde chiar si inchinare.
Imi amintesc ca in ultimii 2, 3 ani ai lui Ceasescu, am vazut la televizor niste coruri care cantau: „Slava lui Ceausescu!”. Chiar asa spuneau: „Slava lui Ceausescu!”. In momentul acela, adolescent fiind, mi-am spus ca omul acesta nu va mai trai mult. In momentul in care un om pretinde inchinare, sau cand accepta de la niste lingai sa-i aduca inchinare, omul acela va cadea, va muri imediat.
La fel va fi si cu Anticristul, va pretinde inchinare la fel ca Mesia. Barack Obama a spus ca nu este el Mesia, si ca nu a fost nascut intr-o iesle. Pe de-o parte a fost un lucru sanatos ca ne-a spus ca nu e el Mesia, pe de alta parte a fost un lucru destul de injositor la adresa lui Cristos expresia: „Nu am fost nascut in iesle”.
Dupa parerea mea, Obama este prietenul anticristilor. Cel putin din faptul ca prima lege pe care a dat-o a fost o lege care permite ONG-urilor din America sa efectueze avorturi in strainatate pe banii statului american. Prima lege a lui Iliescu in noaptea revolutiei in Romania a fost tot legea avorturilor. Prima lege data de Bill Clinton cand a fost el presedinte a fost accesul homosexualilor in armata... va dati seama, la baie, la dush, intre 30 de soldati sa fie si vreo 3 homosexuali printre ei. Acestea au fost legi clare impotriva bunului simt in primul rand si impotriva Lui Dumnezeu, legi care ingaduie moartea sau din punct de vedere spiritual sunt distructive
Cred ca urmeaza un Guvern Mondial si cu un presedinte, un sef, un lider mondial dar culmea este ca oamenii se vor bucura sa vina acest om care sa-i salveze de la criza economica.. Probabil ca va urma si foamete. Ganditi-va doar la pretul orezului. Un kg de orez costa cam 7-8 lei, acum 2 ani costa cam 2-3 lei. Asadar, pretul orezului a crescut cu vreo 2-300 % in 2 ani, si orezul este un indicator mult mai fidel al starii economiei mondiale decat petrolul.
La un moment dat toata lumea se intreaba ce se intampla, cum spunea si Marius Lipovan, n-a fost nici o catastrofa la nivel mondial, nu a lovit o cometa planeta, ca sa nu mai avem mancare, sa nu mai creasca pomi, nu s-a intamplat nimic in halul acesta, si totusi peste tot totul merge in jos.
Eu cred ca toate lucrurile sunt regizate. Intr-adevar mergem inspre un Guvern Mondial, asta este foarte clar. Nicolas Sarkozi, presedintele Frantei, este unul dintre cei mai puternici sustinatori ai acestui Guvern Mondial. Probabil spera sa fie pus el :), fiecare vrea Guvern Mondial, pentru ca s-a indus ideea ca doar asa vom scapa de crize pe viitor, daca facem un organism mondial.
Este foarte interesant ca dupa fiecare cataclism, dupa fiecare razboi s-a infiintat cate un organism. Dupa primul razboi mondial s-a infiintat Liga Natiunilor, dupa al 2-lea razboi mondial s-a infiintat Organizatia Natiunilor Unite. Dupa aceasta criza cumplita probabil se va infiinta un Guvern Mondial, este clar.
Au fost multe opinii despre cine este Anticristul - daca Papa e Anticristul, daca religia apostata este Anticristul, daca economia este Anticristul. Parerea mea personala este ca Anticristul va fi totusi o persoana. Un om religios, care la final va pretinde chiar si inchinare.
Imi amintesc ca in ultimii 2, 3 ani ai lui Ceasescu, am vazut la televizor niste coruri care cantau: „Slava lui Ceausescu!”. Chiar asa spuneau: „Slava lui Ceausescu!”. In momentul acela, adolescent fiind, mi-am spus ca omul acesta nu va mai trai mult. In momentul in care un om pretinde inchinare, sau cand accepta de la niste lingai sa-i aduca inchinare, omul acela va cadea, va muri imediat.
La fel va fi si cu Anticristul, va pretinde inchinare la fel ca Mesia. Barack Obama a spus ca nu este el Mesia, si ca nu a fost nascut intr-o iesle. Pe de-o parte a fost un lucru sanatos ca ne-a spus ca nu e el Mesia, pe de alta parte a fost un lucru destul de injositor la adresa lui Cristos expresia: „Nu am fost nascut in iesle”.
Dupa parerea mea, Obama este prietenul anticristilor. Cel putin din faptul ca prima lege pe care a dat-o a fost o lege care permite ONG-urilor din America sa efectueze avorturi in strainatate pe banii statului american. Prima lege a lui Iliescu in noaptea revolutiei in Romania a fost tot legea avorturilor. Prima lege data de Bill Clinton cand a fost el presedinte a fost accesul homosexualilor in armata... va dati seama, la baie, la dush, intre 30 de soldati sa fie si vreo 3 homosexuali printre ei. Acestea au fost legi clare impotriva bunului simt in primul rand si impotriva Lui Dumnezeu, legi care ingaduie moartea sau din punct de vedere spiritual sunt distructive
Cred ca urmeaza un Guvern Mondial si cu un presedinte, un sef, un lider mondial dar culmea este ca oamenii se vor bucura sa vina acest om care sa-i salveze de la criza economica.. Probabil ca va urma si foamete. Ganditi-va doar la pretul orezului. Un kg de orez costa cam 7-8 lei, acum 2 ani costa cam 2-3 lei. Asadar, pretul orezului a crescut cu vreo 2-300 % in 2 ani, si orezul este un indicator mult mai fidel al starii economiei mondiale decat petrolul.
Cand cei 3 tovarasi a lui Daniel au fost aruncati in cuptorul cu foc, s-a intamplat un lucru extraordinar: dupa ce au fost aruncati in cuptorul incins de 7 ori mai mult decat de obicei, marele imparat Nebucadnetar, care era un fel de stapan al lumii in zona lui, se uita prostit in cuptor si spune: „N-am aruncat noi în mijlocul focului trei oameni legaţi? [...] Ei bine, eu văd patru oameni umblând slobozi în mijlocul focului, şi nevătămaţi; şi chipul celui de-al patrulea seamănă cu al unui fiu de dumnezei!”
O concluzie foarte interesanta aici este ca atunci cand esti arucat in cuptorul cu foc esti dezlegat, afara din cuptorul cu foc poti sa fii legat. Daca treci prin incercari, prin boala, prin presiuni gandeste-te ca esti dezlegat si Cristos este cu tine.
Exact cum spune in Apocalipsa: “Fiindca ai pazit Cuvantul rabdarii Mele, Te voi pazi si Eu de ceasul incercarii care are sa vina peste lumea intreaga ca sa incerce pe locuitorii pamantului. [...] Eu vin curand, pastreza ce ai ca nimeni sa nu-ti ia cununa. Iar cel ce va birui, il voi face un stalp in Templul Dumnezeului Meu si va mai iesi afara din el si voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu” - vedeti, nu se va scrie un cod de bare pe noi ca pe vite, ca pe animale, ci “Numele Dumnezeului Meu si Numele Cetatii Dumnezeului Meu, Noul Ierusalim care are sa se coboare din cer de la Dumnezeul meu si Numele Meu cel Nou.”
O concluzie foarte interesanta aici este ca atunci cand esti arucat in cuptorul cu foc esti dezlegat, afara din cuptorul cu foc poti sa fii legat. Daca treci prin incercari, prin boala, prin presiuni gandeste-te ca esti dezlegat si Cristos este cu tine.
Exact cum spune in Apocalipsa: “Fiindca ai pazit Cuvantul rabdarii Mele, Te voi pazi si Eu de ceasul incercarii care are sa vina peste lumea intreaga ca sa incerce pe locuitorii pamantului. [...] Eu vin curand, pastreza ce ai ca nimeni sa nu-ti ia cununa. Iar cel ce va birui, il voi face un stalp in Templul Dumnezeului Meu si va mai iesi afara din el si voi scrie pe el Numele Dumnezeului Meu” - vedeti, nu se va scrie un cod de bare pe noi ca pe vite, ca pe animale, ci “Numele Dumnezeului Meu si Numele Cetatii Dumnezeului Meu, Noul Ierusalim care are sa se coboare din cer de la Dumnezeul meu si Numele Meu cel Nou.”
Nu stim daca rapirea Bisericii va fi inainte sau dupa Necazul cel Mare. Stirea cea mai grava este ca Dumnezeu inregistreaza absolut tot ceea ce facem, tot ce gandim, tot ce spunem si toate aceste lucruri sunt pastrate nu 6 luni, cum prevede legea acum, ci sunt pastrate pentru vesnicie, trecand ca probe la procesul nostru in Ziua Judecatii.
Dar stirea cea mai buna este ca absolut tot ce am facut rau, am gandit rau, am spus rau, toate pacatele noastre, Dumnezeu ne promite ca le arunca in Marea Uitarii pentru vesnicie, si sunt sterse prin Sangele Domnului Nostru Isus Cristos.
Primim iertarea gratis, dar nu este o iertare ieftina, este o iertare gratis pentru ca a murit Domnul Isus Cristos pentru pacatele noastre, dar nu este ieftina, tocmai pentru ca a amurit Domnul Isus pentru pacatele noastre. Fiul lui Dumnezeu a murit in locul nostru. Nu ne putem juca si nici nu ne putem bate joc de Jertfa Lui.
Dar stirea cea mai buna este ca absolut tot ce am facut rau, am gandit rau, am spus rau, toate pacatele noastre, Dumnezeu ne promite ca le arunca in Marea Uitarii pentru vesnicie, si sunt sterse prin Sangele Domnului Nostru Isus Cristos.
Primim iertarea gratis, dar nu este o iertare ieftina, este o iertare gratis pentru ca a murit Domnul Isus Cristos pentru pacatele noastre, dar nu este ieftina, tocmai pentru ca a amurit Domnul Isus pentru pacatele noastre. Fiul lui Dumnezeu a murit in locul nostru. Nu ne putem juca si nici nu ne putem bate joc de Jertfa Lui.
Biblia ne spune sa traim frumos ca in timpul zilei, chiar si atunci cand este ora 2 noaptea si suntem singuri in camera cu televizorul si incepe un film murdar - sa ai „libertatea” sa te rupi din acea sclavie. Sau cand vezi pe strada o reclama cu o femeie dezbracata trebuie sa ai puterea sa-ti rupi privirile de acolo, sa nu te uiti la lucruri care stii ca sunt murdare chiar daca sunt afisate in public.
Suferinta este o mare problema pentru oameni. Noi, ca si crestini, spunem ca nu vrem sa primim semnul acela pe mana si pe frunte pentru ca vom suferi vesnic in iad, iar ceilalti il vor primi tocmai ca sa scape de suferinta. Unul dintre cele mai tulburatoare cuvinte care puteau fi spuse de cineva sunt cuvintele pe care Domnul Isus Cristos i le-a spus Mariei atunci cand ea il intalneste dupa ce El a inviat. Maria era in fata Domnului Isus Cristos si plangea, si Domnul ii spune: „Femeie, de ce plangi?”. Sunt cuvinte extraordinare, care aduc alinare in durere si suferinta.
Biblia ne spune ca moartea nu va mai exista, pamantul acesta nu va mai fi, nici tanguire, nici tipat, nici durere, ci va fi un cer nou si un pamant nou. Dar acolo va intra Dumnezeu si va locui cu oamenii care au facut voia Lui si in durere, si in suferinta, si au ales sa nu-L tradeze pe Domnul ci niciun pret.
AU ALES SA NU SE INCHINE LA NIMIC ALTCEVA !!
Cel mai rau lucru pe care un om i-l poate face unui alt om este moartea, dar noi, ca si crestini, nu avem teama. 1 Ioan 4:18 „In dragoste nu este frica” . Noi nu avem frica nici macar de moarte, pentru ca stim ca Domnul nostru a murit. Daca am putea si noi sa murim ca si martirii, ar fi o mare cinste. Atunci cand nu am teama de moarte, nu mai am teama nici de cifra 666, nici de fiara, nici de Guvernul Mondial, nici de liderul mondial, de nimic, nimic, nimic. Doar de Dumnezeu ne temem cu o frica sfanta, din dragoste.
In alta ordinde de idei, mantuirea este individuala! Mantuirea nu este pentru o turma, nu este pentru o masa de oameni, nu este pentru o natiune, nu este nici macar pentru o familie, ci mantuirea este pentru fiecare om care o accepta, in parte.
Vor fi biserici, vor fi pastori, preoti, slujitori care vor primi semnul fiarei pe mana si pe frunte si vor spune ca ei au citit Biblia si ca ceea ce se spune despre 666 este de fapt ceva duhovnicesc, spiritual, tehnic. Vor spune ca nu este ceva fizic.
Dragul nostru cititor, nu te lua dupa nimeni altcineva decat dupa ce spune Biblia. Urmeaza-l doar pe Cristos ! Cristos ti se poate descoperi in Biblie, in rugaciune, inchina-te lui Dumnezeu, urmeaza-l doar pe Cristos si fa ceea ce simti ca asteapta Dumnezeu de la tine.
Suferinta este o mare problema pentru oameni. Noi, ca si crestini, spunem ca nu vrem sa primim semnul acela pe mana si pe frunte pentru ca vom suferi vesnic in iad, iar ceilalti il vor primi tocmai ca sa scape de suferinta. Unul dintre cele mai tulburatoare cuvinte care puteau fi spuse de cineva sunt cuvintele pe care Domnul Isus Cristos i le-a spus Mariei atunci cand ea il intalneste dupa ce El a inviat. Maria era in fata Domnului Isus Cristos si plangea, si Domnul ii spune: „Femeie, de ce plangi?”. Sunt cuvinte extraordinare, care aduc alinare in durere si suferinta.
Biblia ne spune ca moartea nu va mai exista, pamantul acesta nu va mai fi, nici tanguire, nici tipat, nici durere, ci va fi un cer nou si un pamant nou. Dar acolo va intra Dumnezeu si va locui cu oamenii care au facut voia Lui si in durere, si in suferinta, si au ales sa nu-L tradeze pe Domnul ci niciun pret.
AU ALES SA NU SE INCHINE LA NIMIC ALTCEVA !!
Cel mai rau lucru pe care un om i-l poate face unui alt om este moartea, dar noi, ca si crestini, nu avem teama. 1 Ioan 4:18 „In dragoste nu este frica” . Noi nu avem frica nici macar de moarte, pentru ca stim ca Domnul nostru a murit. Daca am putea si noi sa murim ca si martirii, ar fi o mare cinste. Atunci cand nu am teama de moarte, nu mai am teama nici de cifra 666, nici de fiara, nici de Guvernul Mondial, nici de liderul mondial, de nimic, nimic, nimic. Doar de Dumnezeu ne temem cu o frica sfanta, din dragoste.
In alta ordinde de idei, mantuirea este individuala! Mantuirea nu este pentru o turma, nu este pentru o masa de oameni, nu este pentru o natiune, nu este nici macar pentru o familie, ci mantuirea este pentru fiecare om care o accepta, in parte.
Vor fi biserici, vor fi pastori, preoti, slujitori care vor primi semnul fiarei pe mana si pe frunte si vor spune ca ei au citit Biblia si ca ceea ce se spune despre 666 este de fapt ceva duhovnicesc, spiritual, tehnic. Vor spune ca nu este ceva fizic.
Dragul nostru cititor, nu te lua dupa nimeni altcineva decat dupa ce spune Biblia. Urmeaza-l doar pe Cristos ! Cristos ti se poate descoperi in Biblie, in rugaciune, inchina-te lui Dumnezeu, urmeaza-l doar pe Cristos si fa ceea ce simti ca asteapta Dumnezeu de la tine.
Sa nu acceptati aceasta marcare cu cifra 666, ci ramaneti ai Lui Cristos.
Nu primiti in trupul vostru nimic din ce este rau.
Primiti-L pe Cristos, primiti Numele Lui Cristos in inima voastra, in mintea voastra, ca sa fiti pecetluiti cu pecetea Duhului Sfant.
Interviu realizat de Miron Popan, Radio CNM.
M-am întors la Dumnezeu în urma activităţii misionare a unui grup american, în apropierea comunei Unguraş,
în zona oraşului Dej. Când am înţeles dragostea lui Dumnezeu pentru mine şi sacrificiul pe care Domnul Isus l-a făcut
la Golgota ca să mă salveze din păcat, recunoştinţa mi-a umplut inima şi dorinţa de a vesti Evanghelia altora a început
să încolţească în viaţa mea.
Slujba de misionar presupune câteva lucruri speciale: dedicare totală pentru Dumnezeu, dezvoltarea unei credinţe
puternice prin studierea zilnică a Cuvântului, pasiune pentru rugăciune şi post, dragoste fierbinte pentru cei pierduţi,
renunţare la confort, disponibilitate în slujire şi adaptabilitate la schimbare.
Primele dificultăţi sunt legate de diferenţele culturale. Atunci când mergi pe un nou ogor evanghelistic vei întâlni un alt
stil de viaţă, alt gen de îmbrăcăminte, locuinţe diferite, alt stil de exprimare a sentimentelor, alt gen de mâncare.
De exemplu, în Peru salutul se face prin înclinarea capului, iar refuzul de a servi o anumită mâncare, considerat poate la
noi politeţe, la ei este o jignire, mai ales dacă cel care te-a invitat este şeful de trib. Alte diferenţe sunt de ordin
climateric. În Mozambic, pe timpul verii, temperaturile urcă până la 60 grade Celsius, iar aerul este uscat, în timp ce
în Peru temperaturile urcă până la maxim 45 grade, dar efectul de saună este foarte pronunţat. O altă dificultate constă
în modul de prezentare a Evangheliei. Lucruri pe care noi le cunoaştem şi cu care suntem familiari sunt total necunoscute
în alte civilizaţii. În Peru şi Mozambic, unde am fost, evanghelizarea trebuie să înceapă cu definirea lui Dumnezeu.
Nu le poţi vorbi oamenilor despre Hristos decât după ce sunt convinşi că Dumnezeul Bibliei este Creatorul Universului.
O altă dificultate constă în lupta spirituală ce se dă pe ogorul misiunii. Unii oameni sunt stăpâniţi de ocultism, iar alţii
sunt dedicaţi încă de la naştere diavolului. Fără o relaţie strânsă cu Dumnezeu şi fără sprijinul unui grup puternic de
rugăciune, poţi ajunge la stări depresive sau chiar la boli fizice. Când am fost în Mozambic, am descoperit că întotdeauna
când se roagă, ei stau jos sau pe scaun, dar cântările se cântă numai în picioare. Modul lor de închinare este mult mai vesel
decât al nostru. Îşi exprimă bucuria prin bătăi din palme, ridicarea mâinilor sau diferite mişcări ale corpului.
Cea mai mare dificultate este, însă, cea lingvistică. De exemplu, în Peru, triburi apropiate (Ashaninka şi Asheminka)
au limbi foarte diferite. În Mozambic, triburile Sena şi Shona au înţelesuri diferite pentru acelaşi cuvânt: „azi” în Sena
înseamnă „mâine” în Shona.
Pentru misiunea internă, costurile nu sunt foarte mari. O astfel de lucrare nu implică despărţirea de familie sau prieteni
pentru o vreme îndelungată. Faptul că misionezi în mijlocul unei culturi pe care o cunoşti prezintă un mare avantaj deoarece
abordarea oamenilor este mult mai simplă. În lucrarea de misiune externă, credinţa ta este testată mult mai puternic.
Acolo eşti pus uneori în situaţii şi pericole inedite din care doar Dumnezeu te poate salva. Cele mai periculoase situaţii
sunt când eşti agresat fizic de către localnici, când contactezi boli sau când grupurile mafiote te sechestrează cu scopul
de a câştiga bani de pe urma ta. În concluzie, misiunea externă este mult mai riscantă decât misiunea internă
Partea practică a lucrării din Mozambic era mult diferită de cunoştinţele teoretice acumulate. De pildă, era nevoie de multă
înţelepciune în abordarea problemei poligamiei atunci când un bărbat deja căsătorit se întorcea la Hristos. Am înţeles
atunci că nu poţi renunţa la principiile Scripturii, dar trebuie să-ţi adaptezi metodele de lucru la situaţia de pe teren.
O altă lecţie am învăţat-o văzând lipsa acută de medicamente şi ajutor medical. A trebuit să fim creativi şi să căutăm
remedii naturiste la bolile cu care localnicii se confruntau. Acolo misiunea se face mergând pe jos, ore întregi prin
călduri de 40-45 grade Celsius, aşa că am învăţat că e importantă nu doar antrenarea minţii şi a spiritului, ci şi antrenarea
trupului. Observând sărăcia de acolo, am învăţat să fiu mulţumitor Domnului pentru binecuvântările materiale. Niciodată nu
I-am mulţumit lui Dumnezeu pentru apă şi hrană aşa cum am făcut în Mozambic. Acolo apa se aducea de la 2 km distanţă, aşa
că fiecare strop de apă era deosebit de valoros. Dumnezeu m-a învăţat în această misiune că pentru a câştiga un suflet pentru
El trebuie să împarţi bunurile materiale cu cei cărora le predici. De asemenea, am învăţat că trebuie să-i iubeşti aşa cum
sunt şi să nu-i tratezi cu superioritate.
Oarecum asemănătoare cu cea din Mozambic, dar mult mai periculoasă. Pericolele sunt mai mari în jungla amazoniană,
iar triburile de aici nu sunt la fel de receptive faţă de Evanghelie ca cele din Mozambic. Misionarii sunt priviţi cu
rezerve. Trebuie să petreci 3—5 ani în mijlocul lor pentru a putea fi acceptat. În triburile din Peru, şeful are un rol
foarte important în viaţa oamenilor. Dacă acesta se converteşte, şansele ca tot tribul să-l urmeze sunt foarte mari.
De la baza misionară din Lima, capitala ţării, până în mijlocul triburilor, călătoream câte 9 ore cu autobuzul,
traversând Munţii Anzi, la o altitudine de 4 800 m. În acest timp, datorită presiunii atmosferice şi oxigenului rarefiat,
majoritatea pasagerilor se simţeau rău. Uneori, călătoream cu camioneta, 16-20 de persoane, timp de 10 ore prin junglă.
Praful se depunea pe haine şi simţeam nevoia de a consuma multă apă, dar resursele erau limitate. Uneori aveam nevoie
de 2-3 zile ca să ajungem în junglă. Pentru că nu există pâine, alimentele lor de bază sunt bananele, orezul şi yucca.
Ca să poţi pătrunde în trib eşti obligat să te vopseşti pe faţă şi uneori trebuie să adopţi metoda „piercing-urilor
autohtone”. Din acest motiv, unele fotografii nu le pot arăta oricui. În junglă religia este animismul, iar în marile oraşe,
influenţa Bisericii Catolice este foarte puternică.
Intenţionez să înfiinţez o asociaţie misionară care să recruteze, să pregătească şi să trimită misionari pe o perioadă
de 2-3 ani în jungla amazoniană. Am fost provocat la această lucrare de directorul misiunii Segadores (Secerătorii)
din Lima, care, văzând rezistenţa mea fizică la boli şi adaptabilitatea mea la altă cultură, m-a încurajat la acest proiect.
În primul rând prin rugăciune. Este mare nevoie de sprijin în rugăciune pentru înţelepciune în folosirea metodelor
evanghelistice, învăţarea limbii, protecţia fizică, stoparea lucrării duhurilor întunericului, dar şi deschiderea
inimilor celor din triburi pentru Hristos. Un alt lucru important este pregătirea unor misionari care să aibă
disponibilitatea să renunţe la confortul din societatea noastră pentru a face o lucrare în ţări sărace şi mai puţin
civilizate. În al treilea rând, bisericile româneşti pot sponsoriza misionari şi diferite proiecte. Dintre acestea,
aş vrea să amintesc: cumpărarea unei bărci cu motor pentru acces mai uşor spre triburi (5000$), staţie radio (2500$),
camionetă (12000$), alimente şi rechizite pentru copii (6000$). Cei care au pe inimă aceste proiecte, pot lua legătura
cu fraţii din conducerea Uniunii Baptiste.
Interviu realizat de Ionel Tuţac.
ARTICOLE
In anul 2009, vine Dumnezeu la Noe, care traia linistit in Romania si-i zice:
- Noe, pamantul s-a umplut de rautate si oamenii m-au uitat. Vreau sa-mi construiesti o noua Arca, pentru ca Potopul va veni iar. Ai la dispozitie 6 luni de zile!
Dupa 6 luni se uita Dumnezeu pe pamant si-l vede pe Noe plangand in gradina.
-Noe !!! Sunt pe cale sa incep Potopul, unde este Arca ???
-Iarta-ma Doamne, dar lucrurile s-au mai schimbat intre timp. Am nevoie de autorizatie de constructie. Ma tot cert cu un inspector, pentru un sistem anti-incendiu, vecinii m-au dat in judecata pentru ca am incalcat planul de urbanism construind Arca in gradina mea si astfel am incalcat normele de inaltime. Apoi compania de electricitate a cerut sa pun ipoteca pe Arca in vederea acoperirii costurilor de transport si de mutare a liniilor de inalta tensiune ce trebuie date la o parte din calea Arcii pentru a fi lansata la apa. Degeaba le-am spus eu ca va veni marea la mine, ca nu m-au crezut.
Sa fac rost de lemn, a fost o alta problema. Este interzis sa tai lemn din padurile vecinate deoarece acolo traieste bufnita cu pete care-i o specie protejata. Am incercat sa-i conving pe ecologisti ca tai lemnul tocmai pentru a salva bufnita, dar nici n-au vrut sa stea de vorba cu mine. Cand am inceput sa adun animalele, am fost dat in judecata de un grup de activisti pentru protectia animalelor. Ei sustineau ca tin animale salbatice sechestrate impotriva vointei lor, si de asemenea au sustinut ca sa pun atatea animale intr-un spatiu atat de mica, inseamna cruzime asupra lor. Apoi Ministerul Mediului, au spus ca nu am voie sa construiesc Arca pana cand reprezentantii lor nu fac un studiu de mediu si implicatiile pe care Potopul Tau le poate avea asupra mediului.. Inca am un proces in derulare cu Ministerul Muncii, deoarce inca nu m-am hotarat cate minoritati ale grupurilor etnice sa angajez pe santier iar Blocul Sindical nu ma lasa sa-mi folosesc la constructie copiii mei deoarece nu fac parte din Sindicat si nu au certificare ISCIR pentru constructia de Arce.
Ca sa fie totul si mai rau, Fiscul, mi-a confiscat toate posesiile deoarce sustin ei ca vreau sa parasesc tara cu specii de animale pe cale de disparitie..
- Deci Doamne iarta-ma dar, imi trebuie pe putin 10 ani ca sa fac tot ce mi-ai zis.
Dintr-o data cerul se lumina, norii disparura, iar soarele din nou aparu stralucitor pe cer.
- Doamne, sa inteleg ca nu ne mai distrugi lumea ?
- Nu Noe, se pare ca mi-a luat-o guvernul inainte...
- Noe, pamantul s-a umplut de rautate si oamenii m-au uitat. Vreau sa-mi construiesti o noua Arca, pentru ca Potopul va veni iar. Ai la dispozitie 6 luni de zile!
Dupa 6 luni se uita Dumnezeu pe pamant si-l vede pe Noe plangand in gradina.
-Noe !!! Sunt pe cale sa incep Potopul, unde este Arca ???
-Iarta-ma Doamne, dar lucrurile s-au mai schimbat intre timp. Am nevoie de autorizatie de constructie. Ma tot cert cu un inspector, pentru un sistem anti-incendiu, vecinii m-au dat in judecata pentru ca am incalcat planul de urbanism construind Arca in gradina mea si astfel am incalcat normele de inaltime. Apoi compania de electricitate a cerut sa pun ipoteca pe Arca in vederea acoperirii costurilor de transport si de mutare a liniilor de inalta tensiune ce trebuie date la o parte din calea Arcii pentru a fi lansata la apa. Degeaba le-am spus eu ca va veni marea la mine, ca nu m-au crezut.
Sa fac rost de lemn, a fost o alta problema. Este interzis sa tai lemn din padurile vecinate deoarece acolo traieste bufnita cu pete care-i o specie protejata. Am incercat sa-i conving pe ecologisti ca tai lemnul tocmai pentru a salva bufnita, dar nici n-au vrut sa stea de vorba cu mine. Cand am inceput sa adun animalele, am fost dat in judecata de un grup de activisti pentru protectia animalelor. Ei sustineau ca tin animale salbatice sechestrate impotriva vointei lor, si de asemenea au sustinut ca sa pun atatea animale intr-un spatiu atat de mica, inseamna cruzime asupra lor. Apoi Ministerul Mediului, au spus ca nu am voie sa construiesc Arca pana cand reprezentantii lor nu fac un studiu de mediu si implicatiile pe care Potopul Tau le poate avea asupra mediului.. Inca am un proces in derulare cu Ministerul Muncii, deoarce inca nu m-am hotarat cate minoritati ale grupurilor etnice sa angajez pe santier iar Blocul Sindical nu ma lasa sa-mi folosesc la constructie copiii mei deoarece nu fac parte din Sindicat si nu au certificare ISCIR pentru constructia de Arce.
Ca sa fie totul si mai rau, Fiscul, mi-a confiscat toate posesiile deoarce sustin ei ca vreau sa parasesc tara cu specii de animale pe cale de disparitie..
- Deci Doamne iarta-ma dar, imi trebuie pe putin 10 ani ca sa fac tot ce mi-ai zis.
Dintr-o data cerul se lumina, norii disparura, iar soarele din nou aparu stralucitor pe cer.
- Doamne, sa inteleg ca nu ne mai distrugi lumea ?
- Nu Noe, se pare ca mi-a luat-o guvernul inainte...
O familie a plecat intr-o excursie in
Anglia pentru a
cumpara ceva dintr-un frumos magazin de antichitati, pentru
celebrarea celei de
a 25-a aniversari de la casatorie.
Amandorura le placeau antichitatile si produsele din argila, ceramice, in special cestile de ceai.
Au observat o ceasca exceptionala si au intrebat:Putem sa vedem cescuta aceea? Nu am vazut niciodata ceva atat de frumos.
In timp ce doamna le oferea ceea ce cerusera, cescuta de ceai a inceput sa vorbeasca:
- Voi nu puteti sa intelegeti. Nu am fost de la inceput o cescuta de ceai. Candva am fost doar un bulgare de argila rosie. Stapanul m-a luat si m-a rulat, m-a batut tare, m-a framantat in repetate randuri iar eu am strigat:
- Nu face asta! Nu-mi place! Lasa-ma in pace, dar el a zambit doar si a spus cu blandete:
- Inca nu!
Apoi, ah! Am fost asezata pe o roata si am fost invartita, invartita, invartita.
- Opreste! Ametesc! O sa-mi fie rau! am strigat.
Dar stapanul doar a dat din cap si a spus, linistit:
- Inca nu. M-a invartit, m-a framantat si m-a lovit si m-a modelat pana a obtinut forma care i-a convenit si apoi m-a bagat in cuptor. Niciodata nu am simtit atata caldura. Am strigat, am batut si am izbit usa.
- Ajutor! Scoate-ma de aici!
Puteam sa-l vad printr-o deschizatura si puteam citi pe buzele sale in timp ce clatina din cap dintr-o parte in alta:
- Inca nu. Cand ma gandeam ca nu voi mai rezista inca un minut, usa s-a deschis. Cu atentie m-a scos afara si m-a pus pe raft si am inceput sa ma racoresc. O, ma simteam atat de bine! Ei, asa este mult mai bine m-am gandit. Dar, dupa ce m-am racorit, m-a luat, m-a periat si m-a colorat peste tot. Mirosurile erau oribile. Am crezut ca ma sufoc.
- O, te rog, inceteaza, inceteaza, am strigat! El doar a dat din cap si a spus:
- Inca nu!
Apoi, deodata m-a pus din nou in cuptor. Numai ca acum nu a mai fost ca prima data. Era de doua ori mai fierbinte si simteam ca ma voi sufoca. L-am rugat. Am, insistat. Am strigat. am plans, eram convinsa ca nu voi scapa. Eram gata sa renunt. Chiar atunci usa s-a deschis si El m-a scos afara si, din nou, m-a asezat pe raft, unde m-am racorit si am asteptat si am asteptat intrebandu-ma oare ce are de gand sa-mi mai faca?
O ora mai tarziu mi-a dat o oglinda si a spus:
- Uita-te la tine. Si m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasa. Sunt frumoasa!
El a vorbit bland:
- Vreau sa tii minte, stiu ca a durut cand ai fost rulata, framantata, lovita, invartita, dar, daca te-as fi lasat singura, te-ai fi uscat. Stiu ca ai ametit cand te-am invartit pe roata, dar, daca m-as fi oprit, te-ai fi desfacut bucatele, te-ai fi faramitat. Stiu ca a durut si ca a fost foarte cald in cuptor si neplacut, dar a trebuit sa te pun acolo, altfel te-ai fi crapat. Stiu ca mirosurile nu ti-au facut bine cand te-am periat si te-am colorat peste tot, dar, daca nu as fi facut asta, niciodata nu te-ai fi calit cu adevarat. Nu ai fi avut stralucire in viata. Daca nu te-as fi bagat pentru a doua oara in cuptor, nu ai fi supravietuit prea mult fiindca acea intarire nu ar fi tinut. Acum esti un produs finit. Acum esti ceea ce am avut in minte prima data cand am inceput sa lucrez cu tine.
Morala este aceasta:
Dumnezeu stie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila LUI. EL ne va modela, ne va face si ne va expune la presiunile necesare pentru a fi lucrari perfecte care sa implineasca buna, placuta sfanta SA voie.
Daca viata pare grea si esti lovit, batut si impins aproape fara mila; cand lumea ti pare ca se invarteste necontrolat; cand simti ca esti intr-o suferinta ingrozitoare, cand viata pare cumplita, fa-ti un ceai si bea-l din cea mai draguta ceasca, aseaza-te si gandeste-te la cele citite aici si apoi discuta putin cu OLARUL.
Amandorura le placeau antichitatile si produsele din argila, ceramice, in special cestile de ceai.
Au observat o ceasca exceptionala si au intrebat:Putem sa vedem cescuta aceea? Nu am vazut niciodata ceva atat de frumos.
In timp ce doamna le oferea ceea ce cerusera, cescuta de ceai a inceput sa vorbeasca:
- Voi nu puteti sa intelegeti. Nu am fost de la inceput o cescuta de ceai. Candva am fost doar un bulgare de argila rosie. Stapanul m-a luat si m-a rulat, m-a batut tare, m-a framantat in repetate randuri iar eu am strigat:
- Nu face asta! Nu-mi place! Lasa-ma in pace, dar el a zambit doar si a spus cu blandete:
- Inca nu!
Apoi, ah! Am fost asezata pe o roata si am fost invartita, invartita, invartita.
- Opreste! Ametesc! O sa-mi fie rau! am strigat.
Dar stapanul doar a dat din cap si a spus, linistit:
- Inca nu. M-a invartit, m-a framantat si m-a lovit si m-a modelat pana a obtinut forma care i-a convenit si apoi m-a bagat in cuptor. Niciodata nu am simtit atata caldura. Am strigat, am batut si am izbit usa.
- Ajutor! Scoate-ma de aici!
Puteam sa-l vad printr-o deschizatura si puteam citi pe buzele sale in timp ce clatina din cap dintr-o parte in alta:
- Inca nu. Cand ma gandeam ca nu voi mai rezista inca un minut, usa s-a deschis. Cu atentie m-a scos afara si m-a pus pe raft si am inceput sa ma racoresc. O, ma simteam atat de bine! Ei, asa este mult mai bine m-am gandit. Dar, dupa ce m-am racorit, m-a luat, m-a periat si m-a colorat peste tot. Mirosurile erau oribile. Am crezut ca ma sufoc.
- O, te rog, inceteaza, inceteaza, am strigat! El doar a dat din cap si a spus:
- Inca nu!
Apoi, deodata m-a pus din nou in cuptor. Numai ca acum nu a mai fost ca prima data. Era de doua ori mai fierbinte si simteam ca ma voi sufoca. L-am rugat. Am, insistat. Am strigat. am plans, eram convinsa ca nu voi scapa. Eram gata sa renunt. Chiar atunci usa s-a deschis si El m-a scos afara si, din nou, m-a asezat pe raft, unde m-am racorit si am asteptat si am asteptat intrebandu-ma oare ce are de gand sa-mi mai faca?
O ora mai tarziu mi-a dat o oglinda si a spus:
- Uita-te la tine. Si m-am uitat. Aceea nu sunt eu; aceea nu pot fi eu. Este frumoasa. Sunt frumoasa!
El a vorbit bland:
- Vreau sa tii minte, stiu ca a durut cand ai fost rulata, framantata, lovita, invartita, dar, daca te-as fi lasat singura, te-ai fi uscat. Stiu ca ai ametit cand te-am invartit pe roata, dar, daca m-as fi oprit, te-ai fi desfacut bucatele, te-ai fi faramitat. Stiu ca a durut si ca a fost foarte cald in cuptor si neplacut, dar a trebuit sa te pun acolo, altfel te-ai fi crapat. Stiu ca mirosurile nu ti-au facut bine cand te-am periat si te-am colorat peste tot, dar, daca nu as fi facut asta, niciodata nu te-ai fi calit cu adevarat. Nu ai fi avut stralucire in viata. Daca nu te-as fi bagat pentru a doua oara in cuptor, nu ai fi supravietuit prea mult fiindca acea intarire nu ar fi tinut. Acum esti un produs finit. Acum esti ceea ce am avut in minte prima data cand am inceput sa lucrez cu tine.
Morala este aceasta:
Dumnezeu stie ce face cu fiecare dintre noi. EL este OLARUL, iar noi suntem argila LUI. EL ne va modela, ne va face si ne va expune la presiunile necesare pentru a fi lucrari perfecte care sa implineasca buna, placuta sfanta SA voie.
Daca viata pare grea si esti lovit, batut si impins aproape fara mila; cand lumea ti pare ca se invarteste necontrolat; cand simti ca esti intr-o suferinta ingrozitoare, cand viata pare cumplita, fa-ti un ceai si bea-l din cea mai draguta ceasca, aseaza-te si gandeste-te la cele citite aici si apoi discuta putin cu OLARUL.
Acum 400 de ani, in spatele unei brutarii din Amsterdam, un grup de refugiati englezi separatisti, exilati din motive de persecutie religioasa, aveau sa declanseze unul din cele mai inedite experimente din vremea moderna: o biserica bazata in intregime pe principiile Noului Testament, organizata pe baza unui legamant voluntar intre membrii ei, uniti cu Cristos si unii cu altii, prin botezul credintei. Acest grup de separatisti puritani, venisera pentru o vreme sa se stabileasca in Olanda din cauza situatiei de acasa, dar, in providenta lui Dumnezeu, scurta lor sedere in aceasta tara i-a schimbat intr-un mod irevocabil atat pe ei cat si intreaga lume crestina. Aici au luat legatura cu menonitii- o alta grupare cu o istorie zbuciumata, de la care au invatat un lucru extrem de important legat de identitatea crestina: conceptul de ucenicie radicala fata de domnia lui Cristos si necesitatea de a o arata intr-un mod clar prin actul botezului credintei, la maturitate.
Asa s-a nascut in 1609 prima biserica baptista din vremurile moderne.
Intr-un pasaj devenit clasic, istoricul baptist A.C. Underwood descrie in termeni extrem de nepretentiosi inceputurile miscarii baptiste moderne, acum 400 de ani:
“Pastor si diaconi au renuntat la slujbele lor, biserica s-a dizolvat, sau nu s-au mai considerat a fi biserica si toti au stat ca niste indivizi privati nebotezati. Toti fiind egali, Smith a propus ca Helwys...sa-i boteze, dar el a conferit (problema) liderului sau spiritual (Smith). Smith s-a botezat pe sine, apoi l-a botezat pe Helwys si pe ceilalti...prima biserica baptista din lume s-a nascut cu botezul lui John Smith”.
Congregatia initiala s-a separat (se pare ca a fost o traditie baptista de la inceput!)- o parte l-au urmat pe John Smith in biserica menonita, cealalta parte, condusi de Thomas Helwys, s-au intors in Anglia, unde vor pune bazele miscarii baptistilor “generali” (arminieni in soteriologie), pe solul englez. Putin mai tarziu, in jurul anului 1630, va apare si miscarea baptistilor “particulari” (cu tenta calvinista) care isi va urma propria istorie, imbogatind traditia baptista prin specificul ei doctrinar si practic.
Inceputuri nepretentioase,nu-i asa pentru o miscare practic necunoascuta la inceputul sec. al XVII-lea, dar care astazi depaseste cifra de 105 milioane de aderenti, aflati pe toate meridianele globului? Si totusi, intr-o zi a inceputurilor slabe, Dumnezeu a inceput o miscare care se va dovedi in timp una din cele mai potente forte din istoria crestinismului.
In cele ce urmeaza, vom incerca sa aruncam o privire asupra catorva crampeie din aceasta mostenire bogata, fiind pe deplin constienti de faptul ca acest demers este unul extrem de sumar si poate fi acuzat de subiectivitate. Scopul nu este trecerea in revista a 400 de ani intr-un spatiu atat de retrans, ci, mai degaba oferirea catorva repere istorice al caror impact se resimte pana in zilele noastre. Aceste repere sunt legate de anumite personalitati sau institutii semnificative in viata poporului baptist.
(a) Thomas Helwys si lupta pentru libertate religioasa.
Intors in Anglia, impreuna cu o parte din enoriasi, Helwys va fonda in 1612 prima biserica baptista pe solul englez la Spitafield, langa Londra. Desi nu era un teolog sofisticat, lupta acestui om pentru obtinerea liberatii religioase a fost ceva neobisnit pentru era lui. Cartea sa “O scurta declaratie cu privire la taina faradelegii” (1612) a fost primul manifest al libertatii de constiinta publicat vreodata in Anglia. Scriindu-i regelui Iacob I , Helwys a noatat faptul ca regele” nu are nici o putere asupra sufletelor nemuritoare ale supusilor lui, sa faca legi si randuieli pentru ei si sa randuiasca “domni spirituali”peste ei. El a sustinut faptul ca libertatea religioasa este un drept absolut nu numai pentru grupuri dizidente crestine (non-confomisti), ci si pentru necredinciosi, eretici sau chiar atei. “Fie ei eretici, turci, evrei sau orice altceva, nu este de compententa puterii pamantesti sa-i pedepseasca in cea mai mica masura”. Aceste vederi revolutionare aveau sa-l coste intemnitarea in 1616 si moartea. Insa, desi Helwys a murit, cauza libertatii de constiinta a fost purtata de alti oameni ai lui Dumnezeu ca Roger Williams in America ,John Gano, James Manning, John Leland si altii.Aceasta din urma, a avut o influenta semnificativa asupra lui Thomas Jefferson (al 4-lea presedinte american), cel care a sustinut introducerea Primului Amendament in Constitutia SUA care consfinteste separarea bisericii de stat si absoluta libertate de constiinta. Astazi, in multe constitutii democratice, libertatea religioasa este garantata (desi in multe regimuri totalitare sau islamice, sau dominate de religii nationale, acest drept este flagrant incarcat)- iar acest lucru este o mostenire istorica a baptistilor pentru grupurile persecutate din lumea intreaga.
(b) Colegiul de la Bristol si inceputurile educatiei baptiste (1679). In 1679, la Bristol in Anglia, a fost fondat primul colegiu baptist din lume, care a inaugurat o frumoasa traditie: a implicarii baptiste in sfera academica. Este un adevar faptul ca unii lideri baptisti de la inceput au fost educati la universitati prestigoase ca si Oxford sau Cambridge, in timp ce altii au avut o pregatire limitata. Desi unii baptisti au pus la indoiala educatia ca fiind in detrimentul credintei, in final , a prevalat ideea ca educatia pastorala este esentiala si au inceput sa isi dezvolte propriile institutii. Bristol College, Midland College, Horton Academy, Stepney College (mai tarziu Regent’s Park College- Oxford), Spurgeon College samd sunt cateva nume de referinta legate de baptistii englezi. In America, colegii si universitati ca Brown, Baylor, Mercer- de o inalta tinuta academica ca sa nu mentionam cele 6 seminarii teologice din Conventia Baptista de Sud (unele care sunt considerate printre cele mai mari seminarii din lume), denota importanta pe care baptistii au dat-o educatiei in general, si celei teologice, in particular.
(c) Benjamin Keach si imnologia baptista. De la bun inceput, diversitatea in inchinare si mai ales in muzica bisericeasca i-a caracterizat pe baptisti. In Anglia sec. XVII, practica protestanta standard era cantarea exclusiva a psalmilor. Psalmii biblici erau versificati si cantati fara acompaniament muzical . Mai tarziu, a fost introduse inmurile compuse de anumiti autori, iar instumentele muzicale au fost adaugate mult mai tarziu. In 1673, Benjamin Keach a reusit in biserica sa sa introduca cantarea unui imn la sfarsitul slujbei de Cina Domnului. A mai fost nevoie de inca 14 ani, pana cand cantul imnurilor a fost introdus ca practica permanenta in serviciile bisericii. Au urmat controverse legate de de permiterea femeilor sa cante in serviciile bisericii, pana cand practica folosirii imnurilor in inchinare s-a generalizat in toate bisericile baptiste. (Asadar- “nimic nou sub soare”!)
(c) Roger Williams si experimentul baptist american. La inceptul sec. al XVII-lea, un grup vajnic de puritani englezi persecutati se vor imbarca pe corabia “Mayflower” spre Lumea Noua, in speranta unei libertati religioase depline. Ajunsi acolo, vor stabili colonia Massachusets Bay si vor incerca sa faca din noua lor locatie “o cetate aseazata pe un munte”, un model de societate crestina nemaintailnita pana atunci. Un tanar predicator sosit mai recent, Roger Williams , a descoperit spre uimirea lui manifestari de intoleranta religioasa, tocmai la acesti puritani. Au urmat curand divergente care au dus la exilarea lui, in toiul iernii din colonie in 1635. In 1636, el va infiinta o noua colonie care va primi aprobarea suveranului englez numita Providence (providenta), unde in 1638 va fi infiintata prima biserica baptista din colonii. De acolo, marturia baptista se va extinde pe toata coasta de Est, iar mai tarziu, datorita expansiunii spre Vest, in tot continentul nord- american. Spiritul democratic, natura simpla a predicarii baptiste si, mai ales, lucrarea Duhului Sfant, a facut ca baptistii dintr- o grupare minuscula in lupta pentru supravietuire, sa ajunga la sf. sec. al XIX-lea cea mai numeroasa confesiune protestanta si sa isi pastreze pozitia pe tot parcursul sec.XX. Grupurile baptiste din SUA numara astazi in jur de 30 mil. de credinciosi, fiind o voce semnificativa in cadrul crestinismului american si a societatii americane in general.
(d) William Carey si inceputurile misiunilor baptiste moderne
In 1792, la Kettering (Anglia), un grup de tineri predicatori au pus bazele Societatii Misionare Baptiste Engleze,unul dintre ei- William Carey, hotarand sa fie primul ei misionar si sa plece in India. Un ucenic de pantofar, autodidact, extrem de versat in studiul lingvistic, foarte perseverent si muncitor, dar mai presus ca orice, patruns de o dragoste fierbinte pentru ca gloria lui Dumnezeu si salvarea prin Cristos sa fie cunoascuta si in mijlocul paganilor, William Carey va ramane in memoria misiunilor protestante drept “parintele misiunilor moderne”.Predica lui-“Incearca lucruri mari pentu Dumezeu; asteapta lucruri mari de laDmnezeu” a aprins mii de inimi cu pasiune pentru misiune. Lucrarea lui in India, impactul pe care l-a avut nu numai ca si castigator de suflete pentru Cristos, dar si ca lingvist si ca luptator pentru reforma sociala avea sa atinga inimile multora si sa ii determine sa se dedice lucrarii misionare. Istoria misiunilor baptiste va cuprinde nume sonore ca Adoniram Judson, Luther Rice, Mary Slessor, Lottie Moon, etc - predicatori, medici misionari, oameni care au dus mireasma cunoasterii de Cristos pana la marginile pamantului.
(e) Charles Haddon Spurgeon si traditia amvonala baptista
Fiecare traditie religioasa care a accentuat predicarea Cuvantului lui Dumnezeu a avut gigantii ei-oameni alesi, inzestrati de Dumnezeu cu o ungere speciala, cu mare impact pentru Dumnezeu in generatia lor, iar baptistii nu fac exceptie. Desi traditia amvonala baptista este extrem de bogata in predicatori extrem de capabili, C.H. Spurgeon va ramane, probabil, cel cunoscut ca fiind “printul predictorilor”. Pastor al celei mai mari biserici baptiste din lume la acea vreme- Tabernacolul Metropolitandin Londra. Spurgeon predica in fiecare Duminica la o audienta de aprox. 7.000 de suflete. Mesajele sale biblice, extrem de cristocentrice, intotdeauna finalizate cu un apel la pocainta si credinta in Cristos, atrageau ca un magnet multimile care veneau sa il asculte. Desi fara pregatire teologica formala, Spurgeon a fost un autodidact care insa a crezut in valoarea educatiei teologice. In urma lui,va ramane colegiul ce ii poarta numele, precum si o lucrare sociala semnificativa. Prin predicile editate si cartile sale, el “vorbeste inca, macar ca este mort”. Alti giganti ai amovonului baptist de ieri si de azi sunt nume de referinta ca Alexander Maclaren, George Truett, R.G. Lee, W.A. Criswell, Adrian Rogers, etc.
(f) Gerhard Oncken si noile inceputuri baptiste europene
In lumea baptista este cunoscuta fraza “fiecare baptist, un misionar”. Ea apartine unui german, JohanGerhad Onken, de al carui nume si lucrare se leaga inceputurile miscarii baptiste din Germania, Europa Centrala si chiar de Est. Un simplu colportor de biblii, Oncken a ajuns la convingeri biblice in legatura cu botezul nou-testamental si a fost botezat impreuna cu alti cativa in raul Elba in anul 1834. Asa a aparut prima biserica baptista din spatiul german, dar viziunea misonara si spiritul neobosit a lui Oncken avea sa duca credinta baptista in toata zona Europei Centrale si de Est. Oncken va vizita tari ca Rusia, Ungaria, Tarile Romane unde va infiinta biserici sau va intari grupurile existente de credinciosi. Inceputurile baptiste din Vechiul Regat sunt legate in mod direct de lucrarea lui Oncken, atunci cand in 1856, Johan si Augusta Scharschmidt se stabilesc in Bucuresti si infiinteaza prima biserica baptista germana. Mai tarziu, prin aceasta biserica va incepe o lucrare si printre romani. La fel, inceputurile lucrarii din Transilvania sunt legate tot de Oncken, prin intermediul lui Henrich Meyer din Budapesta, cel care,in 1874, a botezat nucleul initial de credinciosi care au format prima biserica baptista la Salonta. Desi miscarea baptista europeana este de data relativ recenta si nu atat de extinsa numeric ca pe alte continente–ea este raspandita in majoritatea statelor de pe continentul nostru.
(g) Martin Luther King si implicarea sociala a baptistilor
Numele lui M.L.King nu are nevoie de prea multe introduceri. Campion al luptei pentru drepturile civile ale negrilor in SUA, laureat al Premiului Nobel, King a fost inainte de toate –predicator baptist. Pastor al cunoscutei Biserici Baptiste “Eben-Ezer” din Atlanta, King a orgnizat impreuna cu alti lideri crestini din sud, o campanie de demonstratii pasnice impotriva discriminarii rasiale si a obtinerii unor drepturi egale, care a culminat cu Marsul de la Washington unde King a rostit celebrul “I Have a Dream”(“Am un vis”). Viziunea lui de egalitate sociala si metodele non-violente folosite, inspirate din Predica de pe Munte au castigat acele drepturi si au facut din King un nume de referinta. Dar, desi notorietatea lui King este mai cunoscuta, traditia implicarii sociale a baptistilor este de lunga durata. Deschiderea de orfelinate, spitale, lucrarea din inchisori, implicare in combaterea saraciei si alte reforme sociale,lupta impotriva avorturilor si pentru sustinerea valorilor morale sunt doar cateva fronturi pe care s-au luptat baptistii de ieri si de azi.Dar, mai presus de toate, zelul predicarii Evangheliei la sufletele pierdute in pacat i-a caracterizat pe baptistii generatiilor trecute. Acestui tel au fost subordonate toate actiunile lor de natura sociala. Fie ca acest zel sfant sa ii cuprinda si pe baptistii de azi si de maine!
Spatiul este prea limitat pentru a face dreptate si altor nume sonore din acesta istorie de 400 de ani care L-au slujit pe Dumnezeu si pe semeni intr-un mod remarcabil. Exista o carte a vietii in care sunt scrise toate aceste nume si o zi a dreptei judecati, cand faptele tuturor vor fi facute de cunoscut si vor fi rasplatite. Am ales sa evoc aceste personalitati si crampeie din istoria baptista, cu dorinta ca ele sa devina sursa de inspiratie pentru ca noi noi cei de azi “sa lucram cat mai este zi” si “sa nu obosim in facerea binelui”. Astazi, noi scriem aceasta istorie si de modul in care o facem, depinde mostenirea pe care o lasam generatiilor viitoare. “Care va fi aceasta mostenire?”- este intrebarea cheie a momentului.
Marius Birgean
“Pastor si diaconi au renuntat la slujbele lor, biserica s-a dizolvat, sau nu s-au mai considerat a fi biserica si toti au stat ca niste indivizi privati nebotezati. Toti fiind egali, Smith a propus ca Helwys...sa-i boteze, dar el a conferit (problema) liderului sau spiritual (Smith). Smith s-a botezat pe sine, apoi l-a botezat pe Helwys si pe ceilalti...prima biserica baptista din lume s-a nascut cu botezul lui John Smith”.
Congregatia initiala s-a separat (se pare ca a fost o traditie baptista de la inceput!)- o parte l-au urmat pe John Smith in biserica menonita, cealalta parte, condusi de Thomas Helwys, s-au intors in Anglia, unde vor pune bazele miscarii baptistilor “generali” (arminieni in soteriologie), pe solul englez. Putin mai tarziu, in jurul anului 1630, va apare si miscarea baptistilor “particulari” (cu tenta calvinista) care isi va urma propria istorie, imbogatind traditia baptista prin specificul ei doctrinar si practic.
Inceputuri nepretentioase,nu-i asa pentru o miscare practic necunoascuta la inceputul sec. al XVII-lea, dar care astazi depaseste cifra de 105 milioane de aderenti, aflati pe toate meridianele globului? Si totusi, intr-o zi a inceputurilor slabe, Dumnezeu a inceput o miscare care se va dovedi in timp una din cele mai potente forte din istoria crestinismului.
In cele ce urmeaza, vom incerca sa aruncam o privire asupra catorva crampeie din aceasta mostenire bogata, fiind pe deplin constienti de faptul ca acest demers este unul extrem de sumar si poate fi acuzat de subiectivitate. Scopul nu este trecerea in revista a 400 de ani intr-un spatiu atat de retrans, ci, mai degaba oferirea catorva repere istorice al caror impact se resimte pana in zilele noastre. Aceste repere sunt legate de anumite personalitati sau institutii semnificative in viata poporului baptist.
(a) Thomas Helwys si lupta pentru libertate religioasa.
Intors in Anglia, impreuna cu o parte din enoriasi, Helwys va fonda in 1612 prima biserica baptista pe solul englez la Spitafield, langa Londra. Desi nu era un teolog sofisticat, lupta acestui om pentru obtinerea liberatii religioase a fost ceva neobisnit pentru era lui. Cartea sa “O scurta declaratie cu privire la taina faradelegii” (1612) a fost primul manifest al libertatii de constiinta publicat vreodata in Anglia. Scriindu-i regelui Iacob I , Helwys a noatat faptul ca regele” nu are nici o putere asupra sufletelor nemuritoare ale supusilor lui, sa faca legi si randuieli pentru ei si sa randuiasca “domni spirituali”peste ei. El a sustinut faptul ca libertatea religioasa este un drept absolut nu numai pentru grupuri dizidente crestine (non-confomisti), ci si pentru necredinciosi, eretici sau chiar atei. “Fie ei eretici, turci, evrei sau orice altceva, nu este de compententa puterii pamantesti sa-i pedepseasca in cea mai mica masura”. Aceste vederi revolutionare aveau sa-l coste intemnitarea in 1616 si moartea. Insa, desi Helwys a murit, cauza libertatii de constiinta a fost purtata de alti oameni ai lui Dumnezeu ca Roger Williams in America ,John Gano, James Manning, John Leland si altii.Aceasta din urma, a avut o influenta semnificativa asupra lui Thomas Jefferson (al 4-lea presedinte american), cel care a sustinut introducerea Primului Amendament in Constitutia SUA care consfinteste separarea bisericii de stat si absoluta libertate de constiinta. Astazi, in multe constitutii democratice, libertatea religioasa este garantata (desi in multe regimuri totalitare sau islamice, sau dominate de religii nationale, acest drept este flagrant incarcat)- iar acest lucru este o mostenire istorica a baptistilor pentru grupurile persecutate din lumea intreaga.
(b) Colegiul de la Bristol si inceputurile educatiei baptiste (1679). In 1679, la Bristol in Anglia, a fost fondat primul colegiu baptist din lume, care a inaugurat o frumoasa traditie: a implicarii baptiste in sfera academica. Este un adevar faptul ca unii lideri baptisti de la inceput au fost educati la universitati prestigoase ca si Oxford sau Cambridge, in timp ce altii au avut o pregatire limitata. Desi unii baptisti au pus la indoiala educatia ca fiind in detrimentul credintei, in final , a prevalat ideea ca educatia pastorala este esentiala si au inceput sa isi dezvolte propriile institutii. Bristol College, Midland College, Horton Academy, Stepney College (mai tarziu Regent’s Park College- Oxford), Spurgeon College samd sunt cateva nume de referinta legate de baptistii englezi. In America, colegii si universitati ca Brown, Baylor, Mercer- de o inalta tinuta academica ca sa nu mentionam cele 6 seminarii teologice din Conventia Baptista de Sud (unele care sunt considerate printre cele mai mari seminarii din lume), denota importanta pe care baptistii au dat-o educatiei in general, si celei teologice, in particular.
(c) Benjamin Keach si imnologia baptista. De la bun inceput, diversitatea in inchinare si mai ales in muzica bisericeasca i-a caracterizat pe baptisti. In Anglia sec. XVII, practica protestanta standard era cantarea exclusiva a psalmilor. Psalmii biblici erau versificati si cantati fara acompaniament muzical . Mai tarziu, a fost introduse inmurile compuse de anumiti autori, iar instumentele muzicale au fost adaugate mult mai tarziu. In 1673, Benjamin Keach a reusit in biserica sa sa introduca cantarea unui imn la sfarsitul slujbei de Cina Domnului. A mai fost nevoie de inca 14 ani, pana cand cantul imnurilor a fost introdus ca practica permanenta in serviciile bisericii. Au urmat controverse legate de de permiterea femeilor sa cante in serviciile bisericii, pana cand practica folosirii imnurilor in inchinare s-a generalizat in toate bisericile baptiste. (Asadar- “nimic nou sub soare”!)
(c) Roger Williams si experimentul baptist american. La inceptul sec. al XVII-lea, un grup vajnic de puritani englezi persecutati se vor imbarca pe corabia “Mayflower” spre Lumea Noua, in speranta unei libertati religioase depline. Ajunsi acolo, vor stabili colonia Massachusets Bay si vor incerca sa faca din noua lor locatie “o cetate aseazata pe un munte”, un model de societate crestina nemaintailnita pana atunci. Un tanar predicator sosit mai recent, Roger Williams , a descoperit spre uimirea lui manifestari de intoleranta religioasa, tocmai la acesti puritani. Au urmat curand divergente care au dus la exilarea lui, in toiul iernii din colonie in 1635. In 1636, el va infiinta o noua colonie care va primi aprobarea suveranului englez numita Providence (providenta), unde in 1638 va fi infiintata prima biserica baptista din colonii. De acolo, marturia baptista se va extinde pe toata coasta de Est, iar mai tarziu, datorita expansiunii spre Vest, in tot continentul nord- american. Spiritul democratic, natura simpla a predicarii baptiste si, mai ales, lucrarea Duhului Sfant, a facut ca baptistii dintr- o grupare minuscula in lupta pentru supravietuire, sa ajunga la sf. sec. al XIX-lea cea mai numeroasa confesiune protestanta si sa isi pastreze pozitia pe tot parcursul sec.XX. Grupurile baptiste din SUA numara astazi in jur de 30 mil. de credinciosi, fiind o voce semnificativa in cadrul crestinismului american si a societatii americane in general.
(d) William Carey si inceputurile misiunilor baptiste moderne
In 1792, la Kettering (Anglia), un grup de tineri predicatori au pus bazele Societatii Misionare Baptiste Engleze,unul dintre ei- William Carey, hotarand sa fie primul ei misionar si sa plece in India. Un ucenic de pantofar, autodidact, extrem de versat in studiul lingvistic, foarte perseverent si muncitor, dar mai presus ca orice, patruns de o dragoste fierbinte pentru ca gloria lui Dumnezeu si salvarea prin Cristos sa fie cunoascuta si in mijlocul paganilor, William Carey va ramane in memoria misiunilor protestante drept “parintele misiunilor moderne”.Predica lui-“Incearca lucruri mari pentu Dumezeu; asteapta lucruri mari de laDmnezeu” a aprins mii de inimi cu pasiune pentru misiune. Lucrarea lui in India, impactul pe care l-a avut nu numai ca si castigator de suflete pentru Cristos, dar si ca lingvist si ca luptator pentru reforma sociala avea sa atinga inimile multora si sa ii determine sa se dedice lucrarii misionare. Istoria misiunilor baptiste va cuprinde nume sonore ca Adoniram Judson, Luther Rice, Mary Slessor, Lottie Moon, etc - predicatori, medici misionari, oameni care au dus mireasma cunoasterii de Cristos pana la marginile pamantului.
(e) Charles Haddon Spurgeon si traditia amvonala baptista
Fiecare traditie religioasa care a accentuat predicarea Cuvantului lui Dumnezeu a avut gigantii ei-oameni alesi, inzestrati de Dumnezeu cu o ungere speciala, cu mare impact pentru Dumnezeu in generatia lor, iar baptistii nu fac exceptie. Desi traditia amvonala baptista este extrem de bogata in predicatori extrem de capabili, C.H. Spurgeon va ramane, probabil, cel cunoscut ca fiind “printul predictorilor”. Pastor al celei mai mari biserici baptiste din lume la acea vreme- Tabernacolul Metropolitandin Londra. Spurgeon predica in fiecare Duminica la o audienta de aprox. 7.000 de suflete. Mesajele sale biblice, extrem de cristocentrice, intotdeauna finalizate cu un apel la pocainta si credinta in Cristos, atrageau ca un magnet multimile care veneau sa il asculte. Desi fara pregatire teologica formala, Spurgeon a fost un autodidact care insa a crezut in valoarea educatiei teologice. In urma lui,va ramane colegiul ce ii poarta numele, precum si o lucrare sociala semnificativa. Prin predicile editate si cartile sale, el “vorbeste inca, macar ca este mort”. Alti giganti ai amovonului baptist de ieri si de azi sunt nume de referinta ca Alexander Maclaren, George Truett, R.G. Lee, W.A. Criswell, Adrian Rogers, etc.
(f) Gerhard Oncken si noile inceputuri baptiste europene
In lumea baptista este cunoscuta fraza “fiecare baptist, un misionar”. Ea apartine unui german, JohanGerhad Onken, de al carui nume si lucrare se leaga inceputurile miscarii baptiste din Germania, Europa Centrala si chiar de Est. Un simplu colportor de biblii, Oncken a ajuns la convingeri biblice in legatura cu botezul nou-testamental si a fost botezat impreuna cu alti cativa in raul Elba in anul 1834. Asa a aparut prima biserica baptista din spatiul german, dar viziunea misonara si spiritul neobosit a lui Oncken avea sa duca credinta baptista in toata zona Europei Centrale si de Est. Oncken va vizita tari ca Rusia, Ungaria, Tarile Romane unde va infiinta biserici sau va intari grupurile existente de credinciosi. Inceputurile baptiste din Vechiul Regat sunt legate in mod direct de lucrarea lui Oncken, atunci cand in 1856, Johan si Augusta Scharschmidt se stabilesc in Bucuresti si infiinteaza prima biserica baptista germana. Mai tarziu, prin aceasta biserica va incepe o lucrare si printre romani. La fel, inceputurile lucrarii din Transilvania sunt legate tot de Oncken, prin intermediul lui Henrich Meyer din Budapesta, cel care,in 1874, a botezat nucleul initial de credinciosi care au format prima biserica baptista la Salonta. Desi miscarea baptista europeana este de data relativ recenta si nu atat de extinsa numeric ca pe alte continente–ea este raspandita in majoritatea statelor de pe continentul nostru.
(g) Martin Luther King si implicarea sociala a baptistilor
Numele lui M.L.King nu are nevoie de prea multe introduceri. Campion al luptei pentru drepturile civile ale negrilor in SUA, laureat al Premiului Nobel, King a fost inainte de toate –predicator baptist. Pastor al cunoscutei Biserici Baptiste “Eben-Ezer” din Atlanta, King a orgnizat impreuna cu alti lideri crestini din sud, o campanie de demonstratii pasnice impotriva discriminarii rasiale si a obtinerii unor drepturi egale, care a culminat cu Marsul de la Washington unde King a rostit celebrul “I Have a Dream”(“Am un vis”). Viziunea lui de egalitate sociala si metodele non-violente folosite, inspirate din Predica de pe Munte au castigat acele drepturi si au facut din King un nume de referinta. Dar, desi notorietatea lui King este mai cunoscuta, traditia implicarii sociale a baptistilor este de lunga durata. Deschiderea de orfelinate, spitale, lucrarea din inchisori, implicare in combaterea saraciei si alte reforme sociale,lupta impotriva avorturilor si pentru sustinerea valorilor morale sunt doar cateva fronturi pe care s-au luptat baptistii de ieri si de azi.Dar, mai presus de toate, zelul predicarii Evangheliei la sufletele pierdute in pacat i-a caracterizat pe baptistii generatiilor trecute. Acestui tel au fost subordonate toate actiunile lor de natura sociala. Fie ca acest zel sfant sa ii cuprinda si pe baptistii de azi si de maine!
Spatiul este prea limitat pentru a face dreptate si altor nume sonore din acesta istorie de 400 de ani care L-au slujit pe Dumnezeu si pe semeni intr-un mod remarcabil. Exista o carte a vietii in care sunt scrise toate aceste nume si o zi a dreptei judecati, cand faptele tuturor vor fi facute de cunoscut si vor fi rasplatite. Am ales sa evoc aceste personalitati si crampeie din istoria baptista, cu dorinta ca ele sa devina sursa de inspiratie pentru ca noi noi cei de azi “sa lucram cat mai este zi” si “sa nu obosim in facerea binelui”. Astazi, noi scriem aceasta istorie si de modul in care o facem, depinde mostenirea pe care o lasam generatiilor viitoare. “Care va fi aceasta mostenire?”- este intrebarea cheie a momentului.
Marius Birgean
"M-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata. Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte, multumindu-Mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci astazi. Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la serviciu. Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui : Buna dimineata! Dar erai mult prea ocupat... Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, am surprins pentru tine cerul cu culori si cant de pasarele. Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea. Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici atunci sa-Mi spui doua vorbe. Cand te intorceai de la munca, ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie marunta care sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de Mine. In schimb, suparat, M-ai injurat. Doream atat de mult sa-Mi vorbesti. Oricum ziua era, inca, lunga! Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, Eu am asteptat. Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine. Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna. Am lasat veghetori pentru tine o multime de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat... Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine. Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata. Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau. Te iubesc atat de mult incat te voi rabda. Acum esti pe punctul de a te trezi din nou..Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi, imi vei acorda putin timp din timpul daruit tie. Iti doresc o zi buna si minunata ca sufletul tau luminos ! Al tau Tata, Dumnezeu."
Nu ca ne-am astepta ca mass-media seculara sa remarce aceasta aniversare- ar fi chiar ridicol sa asteptam asa ceva! Nu este un subiect care sa faca “rating de audienta”! Mai mult, teologia lui Calvin si principiile care i-au calauzit viata si misiunea, sunt in contrast radical cu valorile umaniste ale zilelor noastre.O diferenta mai mare nu se poate concepe! Ceea ce ramane de facut este ca macar, urmasii spirituali ai reformatorului, sa ii celebreze memoria. Protestantii in general si evanghelicii in particular, cei care se revendica urmasi spirituali ai mostnenirii reformatorilor, ar trebui sa ii multumeasca lui Dumnezeu pentru oameni ca si Calvin.
Nu trebuie sa fi neaparat un “fan Calvin” ca sa faci acest lucru. Opiniile legate de acest reformator variaza, folosind expresiile lui Timothy George, un istoric si teolog baptist contemporan, intre “calvinofobie” si “calvinolatrie”. Unii il demoniezeaza de-a dreptul pe Calvin si il considera o figura de-a dreptul malefica, un soi de inchizitor potestant, auster si dur, cae a sustinut cu indarjire dogme “sinistre” in acceptiunea unora, cum ar fi predestinarea. Altii, dimpotriva, vor sa faca din Calvin un sfant si din Geneva lui “cea mai mareata scoala din vremea apostolilor”. Stereotipele si caracterizarile false abunda. Realitatea este faptul ca acest Calvin a fost un pacatos salvat ca si noi, un om “supus acelorasi slabiciuni” ca si noi- caracterizat poate de incapatanare, indarjire, dar, un om constient in mod permanent de nevoia sa de har, si mai ales, un om manat de o pasiune suprema: gloria lui Dumnezeu in toate lucrurile si “pastrarea Imparatiei lui Dumnezeu”. Rolul lui nu numai ca reformator, dar si impactul predicarii lui, importanta Institutelor sale in teologia protestanta, rolul sau in educatia moderna (prin fondarea Academiei din Geneva) si chiar influenta sa in ce priveste dezvoltarea democratiei de tip occidental si a renumitei “etici protestente a muncii” care a pus bazele sistemului economic capitalist sunt cateva din lucrurile pentru care se merita sa ne amintim si noi de acest gigant. In lumea evanghelica mondiala, “anul Calvin” sau “Calvin la 500 deani” este marcat printr-o serie de evenimente specifice: conferinte, lansari de carte, turnee de natura istorica (Noyon-Paris-Geneva) si alte actiuni de acest gen. Sunt actiuni normale, din perpectiva importanatei pe care acest om a avut-o.
Nu sunt in tema cu asemenea actiuni si pe plan evanghelic romanesc. (Daca sunt, ele sunt binevenite si laudabile). Dar este ceva mult mai la indemana noastra prin care putem marca “momentul”: achizitionarea si lectura Institutelor sale –in romaneste Invatatura Religiei Crestine” ( Ed. Cartea Crestina, Oradea, 2003) in doua volume, este o lectura clasica, “obligatorie” pentru orice evanghelic care doreste sa isi extinda orizontul teologic. (Este , de departe capodopera teologica a reformatorului.Prima editie a Institutelor a fost publicata in 1536, pe cand Calvin avea numai 26 de ani! De atunci incolo, lucrarea a trecut prin cateva revizuiri, dar esenta mesajului telogic a ramas ca in prima editie). Nu este numai o lectura teologica accesibila, ci o combinatie intre “minte” si”inima”, un amestec de teologie si devotiune, adevarata “hrana penrtu suflet”. Nu trebuie sa fi de acord cu toate convingerile lui Calvin (ex. Botezul copiilor), pentru a recunoaste, totusi, adancimea gandirii sale. Alte sugestii ar fi legate de lecturearea unor carti care se refera la perioada Reformei si teologiei reformatorilor, care, din fericire, exista acum disponibile si in limba romana.
Dar,poate cea mai frumoasa aniversare ar fi atunci cand fiecare evanghelic din Romania ar ramane fidel in credinta si viata, puritatii Evangheliei harului- cea predicata nu doar de Calvin, sau Luther , ci de apostoli si de toti adevaratii urmasi ai lui Cristos. O recuperare a puritatii Evangheliei, care tinde astazi sa fie diluata sau redefinita de alte mesaje “interesante” si progresiste din punct de vedere teologic. Carti ca “Mesajul pierdut al lui Isus” de Steve Chalke (popular predicator baptist britanic), noile interpretari ale justificarii oferite de episcopul N.T. Wright, tendintele “miscarii emergente” de a-si croi vad si la noi pe diverse cai, nu sunt altceva decat o parte din multele incercari de subminare a Evangheliei biblice din zilele noastre si substituirea ei cu o “alta Evanghelie” (Gal.1:6) care nu poate salva pe nimeni, pentru ca nu detine puterea lui Dumnezeu (cf. Rom.1:16). Este datoria noastra sa fim informati si ne nu ne lasam inselati.
Dar,poate cea mai frumoasa aniversare ar fi atunci cand fiecare evanghelic din Romania ar ramane fidel in credinta si viata, puritatii Evangheliei harului- cea predicata nu doar de Calvin, sau Luther , ci de apostoli si de toti adevaratii urmasi ai lui Cristos. O recuperare a puritatii Evangheliei, care tinde astazi sa fie diluata sau redefinita de alte mesaje “interesante” si progresiste din punct de vedere teologic. Carti ca “Mesajul pierdut al lui Isus” de Steve Chalke (popular predicator baptist britanic), noile interpretari ale justificarii oferite de episcopul N.T. Wright, tendintele “miscarii emergente” de a-si croi vad si la noi pe diverse cai, nu sunt altceva decat o parte din multele incercari de subminare a Evangheliei biblice din zilele noastre si substituirea ei cu o “alta Evanghelie” (Gal.1:6) care nu poate salva pe nimeni, pentru ca nu detine puterea lui Dumnezeu (cf. Rom.1:16). Este datoria noastra sa fim informati si ne nu ne lasam inselati.
Soli Deo Gloria!
Marius Birgean
Nu ca ne-am astepta ca mass-media seculara sa remarce aceasta aniversare- ar fi chiar ridicol sa asteptam asa ceva! Nu este un subiect care sa faca “rating de audienta”! Mai mult, teologia lui Calvin si principiile care i-au calauzit viata si misiunea, sunt in contrast radical cu valorile umaniste ale zilelor noastre.O diferenta mai mare nu se poate concepe! Ceea ce ramane de facut este ca macar, urmasii spirituali ai reformatorului, sa ii celebreze memoria. Protestantii in general si evanghelicii in particular, cei care se revendica urmasi spirituali ai mostnenirii reformatorilor, ar trebui sa ii multumeasca lui Dumnezeu pentru oameni ca si Calvin.
Nu trebuie sa fi neaparat un “fan Calvin” ca sa faci acest lucru. Opiniile legate de acest reformator variaza, folosind expresiile lui Timothy George, un istoric si teolog baptist contemporan, intre “calvinofobie” si “calvinolatrie”. Unii il demoniezeaza de-a dreptul pe Calvin si il considera o figura de-a dreptul malefica, un soi de inchizitor potestant, auster si dur, cae a sustinut cu indarjire dogme “sinistre” in acceptiunea unora, cum ar fi predestinarea. Altii, dimpotriva, vor sa faca din Calvin un sfant si din Geneva lui “cea mai mareata scoala din vremea apostolilor”. Stereotipele si caracterizarile false abunda. Realitatea este faptul ca acest Calvin a fost un pacatos salvat ca si noi, un om “supus acelorasi slabiciuni” ca si noi- caracterizat poate de incapatanare, indarjire, dar, un om constient in mod permanent de nevoia sa de har, si mai ales, un om manat de o pasiune suprema: gloria lui Dumnezeu in toate lucrurile si “pastrarea Imparatiei lui Dumnezeu”. Rolul lui nu numai ca reformator, dar si impactul predicarii lui, importanta Institutelor sale in teologia protestanta, rolul sau in educatia moderna (prin fondarea Academiei din Geneva) si chiar influenta sa in ce priveste dezvoltarea democratiei de tip occidental si a renumitei “etici protestente a muncii” care a pus bazele sistemului economic capitalist sunt cateva din lucrurile pentru care se merita sa ne amintim si noi de acest gigant. In lumea evanghelica mondiala, “anul Calvin” sau “Calvin la 500 deani” este marcat printr-o serie de evenimente specifice: conferinte, lansari de carte, turnee de natura istorica (Noyon-Paris-Geneva) si alte actiuni de acest gen. Sunt actiuni normale, din perpectiva importanatei pe care acest om a avut-o.
Nu sunt in tema cu asemenea actiuni si pe plan evanghelic romanesc. (Daca sunt, ele sunt binevenite si laudabile). Dar este ceva mult mai la indemana noastra prin care putem marca “momentul”: achizitionarea si lectura Institutelor sale –in romaneste Invatatura Religiei Crestine” ( Ed. Cartea Crestina, Oradea, 2003) in doua volume, este o lectura clasica, “obligatorie” pentru orice evanghelic care doreste sa isi extinda orizontul teologic. (Este , de departe capodopera teologica a reformatorului.Prima editie a Institutelor a fost publicata in 1536, pe cand Calvin avea numai 26 de ani! De atunci incolo, lucrarea a trecut prin cateva revizuiri, dar esenta mesajului telogic a ramas ca in prima editie). Nu este numai o lectura teologica accesibila, ci o combinatie intre “minte” si”inima”, un amestec de teologie si devotiune, adevarata “hrana penrtu suflet”. Nu trebuie sa fi de acord cu toate convingerile lui Calvin (ex. Botezul copiilor), pentru a recunoaste, totusi, adancimea gandirii sale. Alte sugestii ar fi legate de lecturearea unor carti care se refera la perioada Reformei si teologiei reformatorilor, care, din fericire, exista acum disponibile si in limba romana.
Dar,poate cea mai frumoasa aniversare ar fi atunci cand fiecare evanghelic din Romania ar ramane fidel in credinta si viata, puritatii Evangheliei harului- cea predicata nu doar de Calvin, sau Luther , ci de apostoli si de toti adevaratii urmasi ai lui Cristos. O recuperare a puritatii Evangheliei, care tinde astazi sa fie diluata sau redefinita de alte mesaje “interesante” si progresiste din punct de vedere teologic. Carti ca “Mesajul pierdut al lui Isus” de Steve Chalke (popular predicator baptist britanic), noile interpretari ale justificarii oferite de episcopul N.T. Wright, tendintele “miscarii emergente” de a-si croi vad si la noi pe diverse cai, nu sunt altceva decat o parte din multele incercari de subminare a Evangheliei biblice din zilele noastre si substituirea ei cu o “alta Evanghelie” (Gal.1:6) care nu poate salva pe nimeni, pentru ca nu detine puterea lui Dumnezeu (cf. Rom.1:16). Este datoria noastra sa fim informati si ne nu ne lasam inselati.
Dar,poate cea mai frumoasa aniversare ar fi atunci cand fiecare evanghelic din Romania ar ramane fidel in credinta si viata, puritatii Evangheliei harului- cea predicata nu doar de Calvin, sau Luther , ci de apostoli si de toti adevaratii urmasi ai lui Cristos. O recuperare a puritatii Evangheliei, care tinde astazi sa fie diluata sau redefinita de alte mesaje “interesante” si progresiste din punct de vedere teologic. Carti ca “Mesajul pierdut al lui Isus” de Steve Chalke (popular predicator baptist britanic), noile interpretari ale justificarii oferite de episcopul N.T. Wright, tendintele “miscarii emergente” de a-si croi vad si la noi pe diverse cai, nu sunt altceva decat o parte din multele incercari de subminare a Evangheliei biblice din zilele noastre si substituirea ei cu o “alta Evanghelie” (Gal.1:6) care nu poate salva pe nimeni, pentru ca nu detine puterea lui Dumnezeu (cf. Rom.1:16). Este datoria noastra sa fim informati si ne nu ne lasam inselati.
Soli Deo Gloria!
Marius Birgean
"M-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata. Asteptam sa-mi spui doua trei cuvinte, multumindu-Mi pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu-Mi parerea pentru cele ce urma sa le faci astazi. Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti haine potrivite pentru a merge la serviciu. Speram sa gasesti cateva clipe ca sa-Mi spui : Buna dimineata! Dar erai mult prea ocupat... Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, am surprins pentru tine cerul cu culori si cant de pasarele. Pacat ca nu ai observat nici atunci prezenta Mea. Te-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. Presupun ca fiind atat de ocupat, nu ai avut timp nici atunci sa-Mi spui doua vorbe. Cand te intorceai de la munca, ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie marunta care sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta placere iti vei aduce aminte de Mine. In schimb, suparat, M-ai injurat. Doream atat de mult sa-Mi vorbesti. Oricum ziua era, inca, lunga! Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, Eu am asteptat. Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de Mine. Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti odihni, dar nu te-am lasat in bezna. Am lasat veghetori pentru tine o multime de stele. Era asa de frumos, pacat ca n-ai observat... Dar nu conteaza! Poate chiar nu ti-ai dat seama ca Eu sunt aici pentru tine. Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata. Vreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din jurul tau. Te iubesc atat de mult incat te voi rabda. Acum esti pe punctul de a te trezi din nou..Nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi, imi vei acorda putin timp din timpul daruit tie. Iti doresc o zi buna si minunata ca sufletul tau luminos ! Al tau Tata, Dumnezeu."
Citeste Documentar de Pasti Ce s-a intamplat de fapt de Pasti
Louise Redden, o femeie imbracata saracacios, cu o
privire de om invins, a intrat intr-o zi intr-o
bacanie. S-a apropiat de stapanul magazinului
intr-un mod foarte umil si l-a intrebat daca nu ar putea
sa-i dea si ei pe datorie cateva alimente.
I-a explicat cu glas usor ca sotul ei era foarte
bolnav si ca nu putea munci, si ca aveau si sapte
copii, care trebuiau hraniti.
John Longhouse, bacanul, a privit-o de sus si i-a cerut sa paraseasca imediat magazinul sau.
Avand insa in gand nevoile familiei sale, femeia i-a mai spus: Va rog, domnule, o sa va aduc banii inapoi de indata ce voi putea.
John insa ii spuse ca nu-i poate da pe datorie, pentru ca nu are credit deschis la magazinul sau.
Langa tejghea se mai afla inca un client, care a auzit discutia dintre cei doi. Clientul facu cativa pasi inainte si ii spuse bacanului ca o sa acopere el costurile pentru orice are aceasta femeie nevoie pentru familia sa.
Bacanul raspunse parca in sila: Ai o lista cu cumparaturile de care ai nevoie? Louise a raspuns: Da, domnule. O.K, spuse bacanul, atunci pune-o pe cantar si eu o sa-ti dau marfa de aceeasi greutate cu lista dumitale.
Louise, ezitand o clipa, cu privirea in jos, baga mana in geanta si scoase o bucatica de hartie pe care scrise ceva in graba. Apoi puse cu grija biletelul pe cantar, cu privirea tot aplecata.
Ochii bacanului si ai celuilalt client priveau plini de uimire cum cantarul statea inclinat in partea cu hartia. Bacanul, privind la cantar, s-a intors usor catre client si ii spuse mormaind: Nu-mi vine sa cred!
Clientul a zambit, iar bacanul a inceput sa tot puna pe cantar alimente. Cantarul tot nu se echilibra, asa incat acesta tot punea pe el alimente, din ce in ce mai multe, pana cand pe cantar nu a mai incaput nimic.
Bacanul sedea privind cu dezgust. In fine, smulse bucatica de hartie de pe cantar, si o privi cu mare uimire.
Nu era vorba de o lista de cumparaturi, ci era o rugaciune, care spunea asa:
"Iubite Doamne, Tu imi cunosti nevoile, asa ca eu le pun in mainile Tale."
Bacanul ii dadu femeii alimentele si privea in continuare tacut, inmarmurit. Louise ii multumi si pleca din magazin. Celalat client ii dadu bacanului o hartie de 50 de dolari si ii spuse: A meritat toti banii! Numai Dumnezeu stie ce greutate are o rugaciune.
John Longhouse, bacanul, a privit-o de sus si i-a cerut sa paraseasca imediat magazinul sau.
Avand insa in gand nevoile familiei sale, femeia i-a mai spus: Va rog, domnule, o sa va aduc banii inapoi de indata ce voi putea.
John insa ii spuse ca nu-i poate da pe datorie, pentru ca nu are credit deschis la magazinul sau.
Langa tejghea se mai afla inca un client, care a auzit discutia dintre cei doi. Clientul facu cativa pasi inainte si ii spuse bacanului ca o sa acopere el costurile pentru orice are aceasta femeie nevoie pentru familia sa.
Bacanul raspunse parca in sila: Ai o lista cu cumparaturile de care ai nevoie? Louise a raspuns: Da, domnule. O.K, spuse bacanul, atunci pune-o pe cantar si eu o sa-ti dau marfa de aceeasi greutate cu lista dumitale.
Louise, ezitand o clipa, cu privirea in jos, baga mana in geanta si scoase o bucatica de hartie pe care scrise ceva in graba. Apoi puse cu grija biletelul pe cantar, cu privirea tot aplecata.
Ochii bacanului si ai celuilalt client priveau plini de uimire cum cantarul statea inclinat in partea cu hartia. Bacanul, privind la cantar, s-a intors usor catre client si ii spuse mormaind: Nu-mi vine sa cred!
Clientul a zambit, iar bacanul a inceput sa tot puna pe cantar alimente. Cantarul tot nu se echilibra, asa incat acesta tot punea pe el alimente, din ce in ce mai multe, pana cand pe cantar nu a mai incaput nimic.
Bacanul sedea privind cu dezgust. In fine, smulse bucatica de hartie de pe cantar, si o privi cu mare uimire.
Nu era vorba de o lista de cumparaturi, ci era o rugaciune, care spunea asa:
"Iubite Doamne, Tu imi cunosti nevoile, asa ca eu le pun in mainile Tale."
Bacanul ii dadu femeii alimentele si privea in continuare tacut, inmarmurit. Louise ii multumi si pleca din magazin. Celalat client ii dadu bacanului o hartie de 50 de dolari si ii spuse: A meritat toti banii! Numai Dumnezeu stie ce greutate are o rugaciune.
INTRODUCERE
- S-a descoperit că o combinaţie de miere cu scortişoara poate vindeca majoritatea bolilor.
- Mierea este produsă în majoritatea ţărilor lumii.
- Medicina alternativă Ayurvedica, precum şi cea Yunani au utilizat mierea ca remediu vital timp de mai multe secole.
- Oamenii de ştiinta de astăzi accepta şi ei mierea ca pe un remediu Ram Ban (foarte eficient) în tratarea multor tipuri de afecţiuni.
- Mierea poate fi utilizată în multe tipuri de afecţiuni fără a avea efecte secundare.
- Ştiinţa contemporană ne spune că deşi mierea este dulce, dacă se administrează în doze corespunzătoare, ca medicament, nu va dăuna pacienţilor cu diabet.
- O revista faimoasa, Weekly World News, care apare în Canada, a publicat în ediţia din 17 ianuarie 1995 o listă de afecţiuni care pot fi vindecate cu ajutorul combinaţiei de miere cu scorţişoară, în urma studiilor efectuate de savanţii occidentali.
ARTRITA
- Amestecaţi o parte de miere în doua părţi apă călduţă şi apoi adăugaţi o linguriţă de scorţişoara pudră. Faceţi o pastă şi masaţi-o uşor în partea de corp care vă doare.
- Durerea cedează în interval de 15 minute, în cele mai multe cazuri.
- Pacienţii cu artrită îşi pot administra zilnic câte o cană de apă fierbinte cu două linguri de miere şi o linguriţă de scorţişoară pudră.
- Daca remediul se administrează cu regularitate, chiar şi artrita cronică poate fi vindecată.
- Într-un studiu recent efectuat de Universitatea din Copenhaga, s-a constatat că atunci când doctorii le-au administrat pacienţilor o combinaţie de o lingură de miere cu o jumătate de linguriţă de scorţişoară pudră înainte de micul dejun, timp de o saptamana, din 200 de pacienti trataţi, 73 de pacienţi au scăpat complet de dureri în interval de o luna. Majoritatea acestor pacienţi nu puteau merge sau aveau o libertate de mişcare restrânsa, dar dupa terapie, au început să meargă cu mai puţine dureri.
CĂDEREA PĂRULUI
- Cei care au probleme de caderea părului sau calviţie pot aplica pe păr o pastă alcatuită din ulei de măsline fierbinte, o lingură de miere, o linguriţă de scorţişoară pudră înainte de baie, lasand-o sa acţioneze aproximativ 15 minute, după care se spală părul.
- S-a demonstrat că remediul este eficient şi daca se păstreaza timp de 5 minute.
INFECŢII URINARE
- Luaţi două linguri de scorţişoară pudră şi o linguriţă de miere într-un pahar de apa calduţă şi beţi. Distruge toţi germenii din vezica urinară.
DURERI DE DINŢI
- Faceţi o pastă dintr-o linguriţă de scorţişoară pudră şi cinci linguriţe de miere şi aplicaţi pe dintele care doare. Remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) până când dintele nu mai doare.
COLESTEROL
- Două linguri de miere şi trei linguriţe de scorţişoară pudră, amestecate cu 450 ml. de ceai, dacă sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce nivelul colesterolului din sânge cu 10% în interval de 2 ore.
- Ca şi în cazul pacienţilor cu artrită, dacă remediul se administrează de 3 ori pe zi, reduce nivelul colesterolului.
- Conform unei informatii publicate într-o revista medicală, mierea în stare pură consumată zilnic împreună cu mâncarea înlătură problemele de colesterol.
RĂCELI
- Cei care suferă de răceli normale sau severe ar trebui să ia o lingură de miere călduţă cu 1/4 linguriţă de scorţişoară pudră timp de 3 zile.
- Acest remediu vindecă majoritatea cazurilor de tuse cronică, raceala şi curăţă sinusurile.
INFERTILITATE
- Medicinele alternative Yunani si Ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe secole pentru a fortifica sperma bărbaţilor.
- Dacă barbaţii impotenţi vor lua cu regularitate două linguri de miere înainte de culcare, problema lor se va rezolva.
- În China, Japonia şi Orientul Indepartat, femeile sterile dar şi cele care doresc fortificarea uterului au luat scorţişoară pudră, timp de secole.
- Femeile sterile pot să ia un vârf de cuţit de scorţişoară pudră cu o jumătate de linguriţă de miere şi să îşi frece gingiile cu această combinaţie în mod frecvent pe toată durata zilei, astfel încât combinaţia să se amestece uşor cu saliva şi să pătrundă în corp.
- Un cuplu din Maryland (SUA) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzându-şi speranta ca vor fi capabili să procreeze vreodată. Când au aflat despre acest remediu, atât femeia cât şi barbatul au început să consume miere şi scorţişoară în modul arătat mai sus. Femeia a rămas însărcinată după câteva luni şi a născut gemeni la termen.
DERANJAMENTE STOMACALE
- Mierea cu scorţişoară pudră vindecă durerile de stomac şi îndepărtează ulcerele stomacale de la rădăcină.
- BALONARE : În conformitate cu studiile efectuate în India şi Japonia, s-a descoperit că mierea, în combinaţie cu scorţişoara pudră, ajuta şi îndepărtează balonarea şi durerile de stomac.
BOLI CARDIOVASCULARE
- Faceţi o pastă din miere şi scorţişoară pudră. Ungeţi pe pâine sau umpleţi clătitele cu această pastă în loc de dulceaţă sau gem şi mâncaţi cu regularitate la micul dejun.
- Reduce colesterolul din artere şi salvează pacientul de riscul unui atac de cord.
- Pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmaţi acest remediu zilnic pentru a preveni apariţia unui alt atac.
- Consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea şi întăreşte ritmul cardiac.
- În America şi Canada, mai multe spitale şi-au tratat pacienţii cu succes când au descoperit că arterele şi venele îşi pierd flexibilitatea şi tind să se astupe. Mierea şi scorţişoara îmbunătăţesc circulaţia sanguina.
SISTEMUL IMUNITAR
- Utilizarea zilnică a scorţişoarei pudră întăreşte sistemul imunitar şi protejează organismul împotriva bacteriilor şi atacurilor virale.
- Oamenii de ştiinţă au descoperit că mierea conţine diferite vitamine şi fier în cantităţi mari.
- Consumul regulat de miere întăreşte corpusculii celulari ai leucocitelor care combat bacteriile şi afecţiunile virale.
INDIGESTIE
- Scorţişoara pudră presarată peste 2 linguri de miere administrate înainte de masă, înlătură aciditatea şi ajută la digestia celor mai grele mâncăruri.
GRIPĂ
- Un om de ştiinţă din Spania a demonstrat că mierea conţine un ingredient natural care omoară germenii de gripă, salvând pacientul de la îmbolnăvire.
LONGEVITATE
- Ceaiul cu miere şi scorţişoară, consumat cu regularitate, încetineşte efectele îmbătrânirii.
- Pentru ceai, puneţi la fiert 4 linguri de miere, 1 lingură de scorţişoară pudră şi 3 căni de apă.
- Beţi 1/4 de cană, de 3 până la 4 ori pe zi. Vă păstrează pielea sănătoasă şi fină şi încetineşte efectele îmbătrânirii.
- De asemenea, creşte speranţa de viaţă, vă veţi simţi mult mai tânar(ă) !
ACNEE
- Formaţi o pastă din trei linguri de miere şi o linguriţă de scorţişoară pudră. Aplicaţi această pastă peste coşuri seara înainte de culcare şi spalaţi-o cu apă călduţă în dimineaţa următoare. Dacă tratamentul se aplică timp de două săptămâni, va înlătura coşurile de la radacina.
INFECŢII ALE PIELII
- Eczemele, herpesul şi toate tipurile de infecţii ale pielii se vindecă prin aplicarea unei combinaţii de miere şi scorţişoară pudră pe părţile afectate.
CURE DE SLĂBIRE
- În fiecare dimineaţă pe stomacul gol, cu o jumătate de oră înainte de micul dejun şi seara înainte de culcare, beţi miere şi scorţişoară pudră fierte într-o cana de apa.
- Daca se administrează în mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutăţii chiar şi a celor mai obeze persoane.
- De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de grasimi în organism chiar dacă persoana respectivă consumă o dietă hipercalorică.
CANCER
- Studii recente efectuate în Japonia şi Australia au arătat că s-au tratat cu succes cazuri de cancer stomacal şi osos.
- Pacienţii diagnosticati cu aceste tipuri de cancer ar trebui să ia zilnic o lingură de miere cu o linguriţă de scorţişoară pudră timp de o lună, de 3 ori pe zi şi să continue tratamentul prescris de oncolog. Nu strică!
OBOSEALĂ
- Studii recente au arătat că conţinutul de zahăr din miere este mai degrabă folositor şi nicidecum dăunator vitalităţii organismului.
- Persoanele de vârsta a treia care consumă miere şi scorţişoară în părţi egale au mai multă vitalitate şi flexibilitate.
- Dr. Milton, care a efectuat studii aprofundate în acest subiect, spune că o jumatate de lingură de miere într-un pahar cu apa, presărat cu pudră de scorţişoară consumată zilnic, dimineaţa dupa ce ne spălăm pe dinţi, şi din nou după amiaza în jurul orei 3.00 atunci când vioiciunea organismului este în scădere, duce la îmbunătăţirea vitalităţii organismului, în interval de o săptămâna.
HALENĂ
- Locuitorii din America de Sud:
Primul lucru dimineaţa, fac gargară cu o linguriţă de miere şi scorţişoară pudră amestecate în apă fierbinte. Astfel, respiraţia lor îşi păstrează prospeţimea pe durata întregii zile.
PIERDEREA AUZULUI
- Mierea cu scorţişoară pudră luate zilnic în cantităţi egale duc la refacerea auzului.
Şi dacă tot încercaţi terapia …
Trimiteţi-o şi altora, ca sa poată profita şi ei.
- S-a descoperit că o combinaţie de miere cu scortişoara poate vindeca majoritatea bolilor.
- Mierea este produsă în majoritatea ţărilor lumii.
- Medicina alternativă Ayurvedica, precum şi cea Yunani au utilizat mierea ca remediu vital timp de mai multe secole.
- Oamenii de ştiinta de astăzi accepta şi ei mierea ca pe un remediu Ram Ban (foarte eficient) în tratarea multor tipuri de afecţiuni.
- Mierea poate fi utilizată în multe tipuri de afecţiuni fără a avea efecte secundare.
- Ştiinţa contemporană ne spune că deşi mierea este dulce, dacă se administrează în doze corespunzătoare, ca medicament, nu va dăuna pacienţilor cu diabet.
- O revista faimoasa, Weekly World News, care apare în Canada, a publicat în ediţia din 17 ianuarie 1995 o listă de afecţiuni care pot fi vindecate cu ajutorul combinaţiei de miere cu scorţişoară, în urma studiilor efectuate de savanţii occidentali.
ARTRITA
- Amestecaţi o parte de miere în doua părţi apă călduţă şi apoi adăugaţi o linguriţă de scorţişoara pudră. Faceţi o pastă şi masaţi-o uşor în partea de corp care vă doare.
- Durerea cedează în interval de 15 minute, în cele mai multe cazuri.
- Pacienţii cu artrită îşi pot administra zilnic câte o cană de apă fierbinte cu două linguri de miere şi o linguriţă de scorţişoară pudră.
- Daca remediul se administrează cu regularitate, chiar şi artrita cronică poate fi vindecată.
- Într-un studiu recent efectuat de Universitatea din Copenhaga, s-a constatat că atunci când doctorii le-au administrat pacienţilor o combinaţie de o lingură de miere cu o jumătate de linguriţă de scorţişoară pudră înainte de micul dejun, timp de o saptamana, din 200 de pacienti trataţi, 73 de pacienţi au scăpat complet de dureri în interval de o luna. Majoritatea acestor pacienţi nu puteau merge sau aveau o libertate de mişcare restrânsa, dar dupa terapie, au început să meargă cu mai puţine dureri.
CĂDEREA PĂRULUI
- Cei care au probleme de caderea părului sau calviţie pot aplica pe păr o pastă alcatuită din ulei de măsline fierbinte, o lingură de miere, o linguriţă de scorţişoară pudră înainte de baie, lasand-o sa acţioneze aproximativ 15 minute, după care se spală părul.
- S-a demonstrat că remediul este eficient şi daca se păstreaza timp de 5 minute.
INFECŢII URINARE
- Luaţi două linguri de scorţişoară pudră şi o linguriţă de miere într-un pahar de apa calduţă şi beţi. Distruge toţi germenii din vezica urinară.
DURERI DE DINŢI
- Faceţi o pastă dintr-o linguriţă de scorţişoară pudră şi cinci linguriţe de miere şi aplicaţi pe dintele care doare. Remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) până când dintele nu mai doare.
COLESTEROL
- Două linguri de miere şi trei linguriţe de scorţişoară pudră, amestecate cu 450 ml. de ceai, dacă sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce nivelul colesterolului din sânge cu 10% în interval de 2 ore.
- Ca şi în cazul pacienţilor cu artrită, dacă remediul se administrează de 3 ori pe zi, reduce nivelul colesterolului.
- Conform unei informatii publicate într-o revista medicală, mierea în stare pură consumată zilnic împreună cu mâncarea înlătură problemele de colesterol.
RĂCELI
- Cei care suferă de răceli normale sau severe ar trebui să ia o lingură de miere călduţă cu 1/4 linguriţă de scorţişoară pudră timp de 3 zile.
- Acest remediu vindecă majoritatea cazurilor de tuse cronică, raceala şi curăţă sinusurile.
INFERTILITATE
- Medicinele alternative Yunani si Ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe secole pentru a fortifica sperma bărbaţilor.
- Dacă barbaţii impotenţi vor lua cu regularitate două linguri de miere înainte de culcare, problema lor se va rezolva.
- În China, Japonia şi Orientul Indepartat, femeile sterile dar şi cele care doresc fortificarea uterului au luat scorţişoară pudră, timp de secole.
- Femeile sterile pot să ia un vârf de cuţit de scorţişoară pudră cu o jumătate de linguriţă de miere şi să îşi frece gingiile cu această combinaţie în mod frecvent pe toată durata zilei, astfel încât combinaţia să se amestece uşor cu saliva şi să pătrundă în corp.
- Un cuplu din Maryland (SUA) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzându-şi speranta ca vor fi capabili să procreeze vreodată. Când au aflat despre acest remediu, atât femeia cât şi barbatul au început să consume miere şi scorţişoară în modul arătat mai sus. Femeia a rămas însărcinată după câteva luni şi a născut gemeni la termen.
DERANJAMENTE STOMACALE
- Mierea cu scorţişoară pudră vindecă durerile de stomac şi îndepărtează ulcerele stomacale de la rădăcină.
- BALONARE : În conformitate cu studiile efectuate în India şi Japonia, s-a descoperit că mierea, în combinaţie cu scorţişoara pudră, ajuta şi îndepărtează balonarea şi durerile de stomac.
BOLI CARDIOVASCULARE
- Faceţi o pastă din miere şi scorţişoară pudră. Ungeţi pe pâine sau umpleţi clătitele cu această pastă în loc de dulceaţă sau gem şi mâncaţi cu regularitate la micul dejun.
- Reduce colesterolul din artere şi salvează pacientul de riscul unui atac de cord.
- Pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmaţi acest remediu zilnic pentru a preveni apariţia unui alt atac.
- Consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea şi întăreşte ritmul cardiac.
- În America şi Canada, mai multe spitale şi-au tratat pacienţii cu succes când au descoperit că arterele şi venele îşi pierd flexibilitatea şi tind să se astupe. Mierea şi scorţişoara îmbunătăţesc circulaţia sanguina.
SISTEMUL IMUNITAR
- Utilizarea zilnică a scorţişoarei pudră întăreşte sistemul imunitar şi protejează organismul împotriva bacteriilor şi atacurilor virale.
- Oamenii de ştiinţă au descoperit că mierea conţine diferite vitamine şi fier în cantităţi mari.
- Consumul regulat de miere întăreşte corpusculii celulari ai leucocitelor care combat bacteriile şi afecţiunile virale.
INDIGESTIE
- Scorţişoara pudră presarată peste 2 linguri de miere administrate înainte de masă, înlătură aciditatea şi ajută la digestia celor mai grele mâncăruri.
GRIPĂ
- Un om de ştiinţă din Spania a demonstrat că mierea conţine un ingredient natural care omoară germenii de gripă, salvând pacientul de la îmbolnăvire.
LONGEVITATE
- Ceaiul cu miere şi scorţişoară, consumat cu regularitate, încetineşte efectele îmbătrânirii.
- Pentru ceai, puneţi la fiert 4 linguri de miere, 1 lingură de scorţişoară pudră şi 3 căni de apă.
- Beţi 1/4 de cană, de 3 până la 4 ori pe zi. Vă păstrează pielea sănătoasă şi fină şi încetineşte efectele îmbătrânirii.
- De asemenea, creşte speranţa de viaţă, vă veţi simţi mult mai tânar(ă) !
ACNEE
- Formaţi o pastă din trei linguri de miere şi o linguriţă de scorţişoară pudră. Aplicaţi această pastă peste coşuri seara înainte de culcare şi spalaţi-o cu apă călduţă în dimineaţa următoare. Dacă tratamentul se aplică timp de două săptămâni, va înlătura coşurile de la radacina.
INFECŢII ALE PIELII
- Eczemele, herpesul şi toate tipurile de infecţii ale pielii se vindecă prin aplicarea unei combinaţii de miere şi scorţişoară pudră pe părţile afectate.
CURE DE SLĂBIRE
- În fiecare dimineaţă pe stomacul gol, cu o jumătate de oră înainte de micul dejun şi seara înainte de culcare, beţi miere şi scorţişoară pudră fierte într-o cana de apa.
- Daca se administrează în mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutăţii chiar şi a celor mai obeze persoane.
- De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de grasimi în organism chiar dacă persoana respectivă consumă o dietă hipercalorică.
CANCER
- Studii recente efectuate în Japonia şi Australia au arătat că s-au tratat cu succes cazuri de cancer stomacal şi osos.
- Pacienţii diagnosticati cu aceste tipuri de cancer ar trebui să ia zilnic o lingură de miere cu o linguriţă de scorţişoară pudră timp de o lună, de 3 ori pe zi şi să continue tratamentul prescris de oncolog. Nu strică!
OBOSEALĂ
- Studii recente au arătat că conţinutul de zahăr din miere este mai degrabă folositor şi nicidecum dăunator vitalităţii organismului.
- Persoanele de vârsta a treia care consumă miere şi scorţişoară în părţi egale au mai multă vitalitate şi flexibilitate.
- Dr. Milton, care a efectuat studii aprofundate în acest subiect, spune că o jumatate de lingură de miere într-un pahar cu apa, presărat cu pudră de scorţişoară consumată zilnic, dimineaţa dupa ce ne spălăm pe dinţi, şi din nou după amiaza în jurul orei 3.00 atunci când vioiciunea organismului este în scădere, duce la îmbunătăţirea vitalităţii organismului, în interval de o săptămâna.
HALENĂ
- Locuitorii din America de Sud:
Primul lucru dimineaţa, fac gargară cu o linguriţă de miere şi scorţişoară pudră amestecate în apă fierbinte. Astfel, respiraţia lor îşi păstrează prospeţimea pe durata întregii zile.
PIERDEREA AUZULUI
- Mierea cu scorţişoară pudră luate zilnic în cantităţi egale duc la refacerea auzului.
Şi dacă tot încercaţi terapia …
Trimiteţi-o şi altora, ca sa poată profita şi ei.
Intr-o zi, un tata bogat si-a dus copilul sa-si petreaca o noapte la o familie foarte saraca, cu scopul de a-i arata
acestuia realitatile vietii oamenilor care nu au bani.
La intoarcerea acasa, tatal l-a intrebat pe copil despre ceea ce crede in privinta experientei traite, iar acesta i-a spus:
"Tata, a fost o experienta foarte buna.
Am invatat ca noi avem un caine, iar ei au patru caini, noi avem o piscina, iar ei au lacul intreg, noi avem un acoperis luminos, iar ei au cerul cu stelele si luna, noi avem o veranda si o gradina frumoase, iar ei au padurea intreaga. Ei au prieteni adevarati care ii iubesc, noi avem doar relatii superficiale, oameni interesati de avantaje."
Tatal sau incremeni la cele auzite, iar fiul incheia: "Iti multumesc, tata, ca mi-ai aratat ce saraci suntem!"
Pentru tine, prietenul meu drag: Cand masuram ceea ce avem, rezultatele sunt perceptia noastra despre viata.
Daca avem dragoste, prieteni, sanatate, simtul umorului si gandire pozitiva, avem totul in viata. Daca apreciem oamenii pentru ceea ce sunt si nu pentru ceea ce poseda, atunci avem perspectiva lui Dumnezeu. Poti fi bogat din punctul de vedere al lumii si foarte sarac din punctul de vedere al lui Dumnezeu. Ceea ce conteaza si ramane vesnic este ultima varianta. Restul, azi e, maine nu e!
Gandeste-te un moment si decide:
ESTI BOGAT SAU SARAC?"
La intoarcerea acasa, tatal l-a intrebat pe copil despre ceea ce crede in privinta experientei traite, iar acesta i-a spus:
"Tata, a fost o experienta foarte buna.
Am invatat ca noi avem un caine, iar ei au patru caini, noi avem o piscina, iar ei au lacul intreg, noi avem un acoperis luminos, iar ei au cerul cu stelele si luna, noi avem o veranda si o gradina frumoase, iar ei au padurea intreaga. Ei au prieteni adevarati care ii iubesc, noi avem doar relatii superficiale, oameni interesati de avantaje."
Tatal sau incremeni la cele auzite, iar fiul incheia: "Iti multumesc, tata, ca mi-ai aratat ce saraci suntem!"
Pentru tine, prietenul meu drag: Cand masuram ceea ce avem, rezultatele sunt perceptia noastra despre viata.
Daca avem dragoste, prieteni, sanatate, simtul umorului si gandire pozitiva, avem totul in viata. Daca apreciem oamenii pentru ceea ce sunt si nu pentru ceea ce poseda, atunci avem perspectiva lui Dumnezeu. Poti fi bogat din punctul de vedere al lumii si foarte sarac din punctul de vedere al lui Dumnezeu. Ceea ce conteaza si ramane vesnic este ultima varianta. Restul, azi e, maine nu e!
Gandeste-te un moment si decide:
ESTI BOGAT SAU SARAC?"
La acest inceput de mileniu, mass-media ramane unul dintre cei mai redutabili formatori de opinie. Mass-media da tonul in ceea ce priveste moda, politica, religia, stiinta, muzica, etc.
Dar care sunt valorile promovate de mass-media?
Sunt valorile lui Dumnezeu, valori prezentate in Biblie, valori eterne, recomandate de Creatorul tuturor celor vazute si nevazute? Sau sunt valorile celui rau, si anume: sex fara restrictii, minciuna, divort, alcoolism, avort, promiscuitate, iubirea de bani, negarea lui Dumnezeu.
Valorile promovate de mass-media sunt valorile celor din spatele emisiunilor TV, programelor radio, articolelor din ziare si on-line, fie ca acestia sunt proprietari, producatori sau realizatori. Se spune ca la inceput erau jurnalisti destepti, care faceau emisiuni pentru oameni destepti. Apoi, jurnalisti destepti care faceau emisiuni pentru oameni prosti, iar acum jurnalisti prosti care produc pentru oameni prosti.
Prin mass-media din lumea intreaga se transmite o anumita "RELIGIE". Nu este vorba despre ortodoxie, catolicism, baptism, penticostalism sau orice alta religie. Ci este mai degraba vorba despre religia sexului, a urii si a violentei. Oamenii se uita la televizor ca si cum ar intra intr-un templu al sexului, crimei si desfraului. Este o indobitocire la scara planetara.
Pentru ca in mod normal omul este inclinat spre sex, crima, sange, ura si minciuna, mass-media se intrece in a-i oferi omului ceea ce ii place. Calea Rastignitului pare anormala pentru lumea in care traim: sa-ti iubesti dusmanii si aproapele, sa-ti infranezi poftele, sa-l iubesti pe Domnul Dumnezeu si sa te temi de El.
Cine poate sa conduca sau chiar sa manipuleze masele de oameni? Presedintele? Guvernul? Parlamentul? Liderii religiosi? Mass-media? Se spune ca mass-media reprezinta a patra putere in stat. Este oare a patra putere, sau este chiar prima?
Un exemplu pozitiv este demisia presedintelui american Richard Nixon. Cand ziarul Washington Post, prin reporterii sai Bob Woodward si Carl Bernstein, a reusit sa dezvaluie ilegalitatile comise de Nixon, acesta a fost silit sa-si dea demisia. Mass-media a fost mai puternica decat presedintele si decat Casa Alba. In acest caz, mass-media a fost in slujba adevarului si a dreptatii.
In schimb, un exemplu profund negativ este legalizarea avortului in SUA.
Prof.Dr.Bernard Nathanson, fost director al celei mai mari clinici de avorturi din lume, se simte raspunzator pentru 75.000 de avorturi. La o prelegere tinuta la Dublin de catre Prof.Nathanson, cu ocazia modificarii constitutiei Irlandei de Nord, el spunea (citat din cartea "Myriam, de ce plangi? sau trauma avortului" de Pius Stossel, Editura Ariel in colaborare cu Fundatia Pro Vita Medica din Timisoara, 1998):
"Am fost unul dintre fondatorii unei organizatii nationale care milita pentru legiferarea avortului, numita NARAL (National Association for Reperal of Abortion Law), [...]. Am fondat aceasta organizatie in 1968 [...]. Pe vremea aceea era un act lipsit de un elementar bun simt sa vorbesti despre abrogarea legii care interzicea avorturile. Daca atunci s-ar fi facut un sondaj de opinie, s-ar fi constatat ca 99% dintre americani sunt impotriva avorturilor.
Dar iata ca noi, o mana de 4 (patru) oameni, cu un buget foarte mic, am reusit intr-un timp record de numai 2 ani sa abrogam legea care interzicea de 140 de ani avorturile in statul New York. Drept rezultat, New York-ul a devenit capitala avorturilor in SUA.
Trei ani mai tarziu, am convins Curtea Suprema sa legalizeze avorturile in toate cele 50 de state ale SUA.
Cum am procedat? [...] In 1968, gruparea noastra, NARAL, stia ca daca s-ar fi facut un sondaj de opinie cinstit si minutios in randul americanilor, am fi fost invinsi de la bun inceput. Asa ca am procedat in felul urmator: am realizat niste sondaje de opinie in care intrebarile erau confuze, cu dublu inteles, astfel incat sa putem folosi rezultatele dupa bunul nostru plac. Apoi am inaintat mass-mediei rezultatele, din care reiesea ca 50-60% dintre americani sunt pentru legiferarea avorturilor. Am avut succes adoptand o asemenea tactica.
Daca spui publicului ca majoritatea este pentru legalizarea avorturilor si repeti mereu acest lucru, cu timpul fiecare va ajunge sa-si schimbe parerea si sa fie favorabil avortului. In general oamenilor nu le place sa fie in minoritate.
Tactica noastra era de a folosi sondaje prelucrate conform intereselor noastre [...].
Am facut deci urmatorul pas: am falsificat numarul avorturilor ilegale facute anual in SUA. Stiam ca numarul lor real era de 100.000, dar numarul pe care il raportam mereu era de 1.000.000 [...]. Apoi, desi stiam ca numarul real al femeilor care decedau anual in urma avorturilor ilegale era de 200-250, CIFRA PE CARE O RAPORTAM DESEORI MASS-MEDIEI era de 10.000.
Aceste cifre au inceput sa se impregneze in mintea publicului american, fiind cel mai bun mijloc de a-l convinge de necesitatea abrogarii legii care interzicea avortul.
Daca luam in considerare numarul real al avorturilor ilegale inainte de legiferare - de 100.000 pe an - si numarul avorturilor legale dupa aceea - de 1.550.000 pe an - rezulta o crestere a numarului de avorturi de 15 ori !!"
De data aceasta mass-media a fost mai puternica decat legea si decat bunul simt. De data aceasta mass-media a fost in slujba minciunii, a nedreptatii, a neadevarului si a crimei. De data aceasta mass-media a fost in slujba mortii. ............................................... Dr. David Noebel afirma, la o conferinta de la Cluj, in anul 1999: "Orice filozofie isi gaseste aplicare in secolul urmator. In secolul XIX au existat 6 personalitati: Charles Darwin, Sigmund Freud, Friedrich Nietzsche, Karl Marx, Julius Belhausen si Wilhelm Wundt. Acesti 6 oameni au influentat 4 adolescenti din vremea aceea: pe Hitler, Mussolini, Stalin si Margaret Sanger. Despre primii 3 adolescenti stie toata lumea ce au facut, insa gandirea celei de-a 4-a, Margaret Sanger - o adolescenta pe vremea aceea - CONTINUA SA INFLUENTEZE SI AZI OMENIREA. Ea este parintele Planning-ului Familial sau al controlului nasterilor.
Daca primii 3 au omorat cateva zeci de milioane de oameni, gandirea Margaretei Sanger sta la baza mortii a peste 273.000.000 de copii nenascuti, numai in secolul XX" spunea Dr. Noebel.
Cat de departe ar fi ajuns ideile acestor oameni daca nu ar fi existat MASS-MEDIA? Sau daca mass-media ar fi actionat in numele adevarului BIBLIEI, in numele dreptatii lui Iehova - Dumnezeul revelat in Biblie, in numele dragostei dovedite de Isus Cristos - Fiul lui Dumnezeu, atunci cand murea pe cruce pentru pacatele fiecarui om?
Toti cei care sunt crestini implicati intr-un fel sau altul in mass-media, cred ca ar face bine sa ia aminte la cuvintele Mantuitorului nostru, Domnul Isus Cristos:
"Lumina mai este putina vreme in mijlocul vostru. Umblati ca unii care aveti lumina, ca sa nu va cuprinda intunerecul: cine umbla in intunerec, nu stie unde merge. Cata vreme aveti lumina printre voi, credeti in lumina, ca sa fiti fii ai luminii."
"Cat este ziua, trebuie sa lucrez lucrarile Celui ce M-a trimis; vine noaptea, cand nimeni nu mai poate sa lucreze. Cat sunt in lume, sunt Lumina lumii".
"CRISTOS IN VOI, NADEJDEA SLAVEI !"
Ioan Ciobota
Radio Vocea Evangheliei - Timisoara
Dar care sunt valorile promovate de mass-media?
Sunt valorile lui Dumnezeu, valori prezentate in Biblie, valori eterne, recomandate de Creatorul tuturor celor vazute si nevazute? Sau sunt valorile celui rau, si anume: sex fara restrictii, minciuna, divort, alcoolism, avort, promiscuitate, iubirea de bani, negarea lui Dumnezeu.
Valorile promovate de mass-media sunt valorile celor din spatele emisiunilor TV, programelor radio, articolelor din ziare si on-line, fie ca acestia sunt proprietari, producatori sau realizatori. Se spune ca la inceput erau jurnalisti destepti, care faceau emisiuni pentru oameni destepti. Apoi, jurnalisti destepti care faceau emisiuni pentru oameni prosti, iar acum jurnalisti prosti care produc pentru oameni prosti.
Prin mass-media din lumea intreaga se transmite o anumita "RELIGIE". Nu este vorba despre ortodoxie, catolicism, baptism, penticostalism sau orice alta religie. Ci este mai degraba vorba despre religia sexului, a urii si a violentei. Oamenii se uita la televizor ca si cum ar intra intr-un templu al sexului, crimei si desfraului. Este o indobitocire la scara planetara.
Pentru ca in mod normal omul este inclinat spre sex, crima, sange, ura si minciuna, mass-media se intrece in a-i oferi omului ceea ce ii place. Calea Rastignitului pare anormala pentru lumea in care traim: sa-ti iubesti dusmanii si aproapele, sa-ti infranezi poftele, sa-l iubesti pe Domnul Dumnezeu si sa te temi de El.
Cine poate sa conduca sau chiar sa manipuleze masele de oameni? Presedintele? Guvernul? Parlamentul? Liderii religiosi? Mass-media? Se spune ca mass-media reprezinta a patra putere in stat. Este oare a patra putere, sau este chiar prima?
Un exemplu pozitiv este demisia presedintelui american Richard Nixon. Cand ziarul Washington Post, prin reporterii sai Bob Woodward si Carl Bernstein, a reusit sa dezvaluie ilegalitatile comise de Nixon, acesta a fost silit sa-si dea demisia. Mass-media a fost mai puternica decat presedintele si decat Casa Alba. In acest caz, mass-media a fost in slujba adevarului si a dreptatii.
In schimb, un exemplu profund negativ este legalizarea avortului in SUA.
Prof.Dr.Bernard Nathanson, fost director al celei mai mari clinici de avorturi din lume, se simte raspunzator pentru 75.000 de avorturi. La o prelegere tinuta la Dublin de catre Prof.Nathanson, cu ocazia modificarii constitutiei Irlandei de Nord, el spunea (citat din cartea "Myriam, de ce plangi? sau trauma avortului" de Pius Stossel, Editura Ariel in colaborare cu Fundatia Pro Vita Medica din Timisoara, 1998):
"Am fost unul dintre fondatorii unei organizatii nationale care milita pentru legiferarea avortului, numita NARAL (National Association for Reperal of Abortion Law), [...]. Am fondat aceasta organizatie in 1968 [...]. Pe vremea aceea era un act lipsit de un elementar bun simt sa vorbesti despre abrogarea legii care interzicea avorturile. Daca atunci s-ar fi facut un sondaj de opinie, s-ar fi constatat ca 99% dintre americani sunt impotriva avorturilor.
Dar iata ca noi, o mana de 4 (patru) oameni, cu un buget foarte mic, am reusit intr-un timp record de numai 2 ani sa abrogam legea care interzicea de 140 de ani avorturile in statul New York. Drept rezultat, New York-ul a devenit capitala avorturilor in SUA.
Trei ani mai tarziu, am convins Curtea Suprema sa legalizeze avorturile in toate cele 50 de state ale SUA.
Cum am procedat? [...] In 1968, gruparea noastra, NARAL, stia ca daca s-ar fi facut un sondaj de opinie cinstit si minutios in randul americanilor, am fi fost invinsi de la bun inceput. Asa ca am procedat in felul urmator: am realizat niste sondaje de opinie in care intrebarile erau confuze, cu dublu inteles, astfel incat sa putem folosi rezultatele dupa bunul nostru plac. Apoi am inaintat mass-mediei rezultatele, din care reiesea ca 50-60% dintre americani sunt pentru legiferarea avorturilor. Am avut succes adoptand o asemenea tactica.
Daca spui publicului ca majoritatea este pentru legalizarea avorturilor si repeti mereu acest lucru, cu timpul fiecare va ajunge sa-si schimbe parerea si sa fie favorabil avortului. In general oamenilor nu le place sa fie in minoritate.
Tactica noastra era de a folosi sondaje prelucrate conform intereselor noastre [...].
Am facut deci urmatorul pas: am falsificat numarul avorturilor ilegale facute anual in SUA. Stiam ca numarul lor real era de 100.000, dar numarul pe care il raportam mereu era de 1.000.000 [...]. Apoi, desi stiam ca numarul real al femeilor care decedau anual in urma avorturilor ilegale era de 200-250, CIFRA PE CARE O RAPORTAM DESEORI MASS-MEDIEI era de 10.000.
Aceste cifre au inceput sa se impregneze in mintea publicului american, fiind cel mai bun mijloc de a-l convinge de necesitatea abrogarii legii care interzicea avortul.
Daca luam in considerare numarul real al avorturilor ilegale inainte de legiferare - de 100.000 pe an - si numarul avorturilor legale dupa aceea - de 1.550.000 pe an - rezulta o crestere a numarului de avorturi de 15 ori !!"
De data aceasta mass-media a fost mai puternica decat legea si decat bunul simt. De data aceasta mass-media a fost in slujba minciunii, a nedreptatii, a neadevarului si a crimei. De data aceasta mass-media a fost in slujba mortii. ............................................... Dr. David Noebel afirma, la o conferinta de la Cluj, in anul 1999: "Orice filozofie isi gaseste aplicare in secolul urmator. In secolul XIX au existat 6 personalitati: Charles Darwin, Sigmund Freud, Friedrich Nietzsche, Karl Marx, Julius Belhausen si Wilhelm Wundt. Acesti 6 oameni au influentat 4 adolescenti din vremea aceea: pe Hitler, Mussolini, Stalin si Margaret Sanger. Despre primii 3 adolescenti stie toata lumea ce au facut, insa gandirea celei de-a 4-a, Margaret Sanger - o adolescenta pe vremea aceea - CONTINUA SA INFLUENTEZE SI AZI OMENIREA. Ea este parintele Planning-ului Familial sau al controlului nasterilor.
Daca primii 3 au omorat cateva zeci de milioane de oameni, gandirea Margaretei Sanger sta la baza mortii a peste 273.000.000 de copii nenascuti, numai in secolul XX" spunea Dr. Noebel.
Cat de departe ar fi ajuns ideile acestor oameni daca nu ar fi existat MASS-MEDIA? Sau daca mass-media ar fi actionat in numele adevarului BIBLIEI, in numele dreptatii lui Iehova - Dumnezeul revelat in Biblie, in numele dragostei dovedite de Isus Cristos - Fiul lui Dumnezeu, atunci cand murea pe cruce pentru pacatele fiecarui om?
Toti cei care sunt crestini implicati intr-un fel sau altul in mass-media, cred ca ar face bine sa ia aminte la cuvintele Mantuitorului nostru, Domnul Isus Cristos:
"Lumina mai este putina vreme in mijlocul vostru. Umblati ca unii care aveti lumina, ca sa nu va cuprinda intunerecul: cine umbla in intunerec, nu stie unde merge. Cata vreme aveti lumina printre voi, credeti in lumina, ca sa fiti fii ai luminii."
"Cat este ziua, trebuie sa lucrez lucrarile Celui ce M-a trimis; vine noaptea, cand nimeni nu mai poate sa lucreze. Cat sunt in lume, sunt Lumina lumii".
"CRISTOS IN VOI, NADEJDEA SLAVEI !"
Ioan Ciobota
Radio Vocea Evangheliei - Timisoara
Era odata un
barbat care sedea la marginea unei oaze la intrarea unei
cetati din Orientul Mijlociu. Un tanar se apropie intr-o
buna zi si il intreba:
- Nu am mai fost niciodata pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetati?
Batranul ii raspunse printr-o intrebare:
- Cum erau locuitorii cetatii de unde vii?
- Egoisti si rai. De aceea ma bucur ca am putut pleca de acolo.
- Asa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul
Putin dupa aceea, un alt tanar se apropie de omul nostru si ii puse aceeasi intrebare:
- Abia am sosit in acest tinut. Cum sunt locuitorii acestei cetati?
Omul nostru raspunse cu aceeasi intrebare:
- Cum erau locuitorii cetatii de unde vii?
- Erau buni, marinimosi, primitori, cinstiti. Aveam multi prieteni acolo si cu greu i-am parasit.
- Asa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul.
Un negutator care isi aducea pe acolo camilele la adapat auzise aceste convorbiri si pe cand cel de-al doilea tanar se indeparta, se intoarse spre batran si ii zise cu repros:
- Cum poti sa dai doua raspunsuri cu totul diferite la una si aceeasi intrebare pe care ti-o adreseaza doua persoane?
- Fiule, fiecare poarta lumea sa in propria-i inima. Acela care nu a gasit nimic bun in trecut nu va gasi nici aici nimic bun. Dimpotriva, acela care a avut si in alt oras prieteni va gasi si aici tovarasi credinciosi si de incredere. Pentru ca, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decat ceea ce stim noi sa gasim in ei.
- Nu am mai fost niciodata pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetati?
Batranul ii raspunse printr-o intrebare:
- Cum erau locuitorii cetatii de unde vii?
- Egoisti si rai. De aceea ma bucur ca am putut pleca de acolo.
- Asa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul
Putin dupa aceea, un alt tanar se apropie de omul nostru si ii puse aceeasi intrebare:
- Abia am sosit in acest tinut. Cum sunt locuitorii acestei cetati?
Omul nostru raspunse cu aceeasi intrebare:
- Cum erau locuitorii cetatii de unde vii?
- Erau buni, marinimosi, primitori, cinstiti. Aveam multi prieteni acolo si cu greu i-am parasit.
- Asa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul.
Un negutator care isi aducea pe acolo camilele la adapat auzise aceste convorbiri si pe cand cel de-al doilea tanar se indeparta, se intoarse spre batran si ii zise cu repros:
- Cum poti sa dai doua raspunsuri cu totul diferite la una si aceeasi intrebare pe care ti-o adreseaza doua persoane?
- Fiule, fiecare poarta lumea sa in propria-i inima. Acela care nu a gasit nimic bun in trecut nu va gasi nici aici nimic bun. Dimpotriva, acela care a avut si in alt oras prieteni va gasi si aici tovarasi credinciosi si de incredere. Pentru ca, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decat ceea ce stim noi sa gasim in ei.
CARICATURI CRESTINE
POEZII
Al mortii bold a frint
Cind moartea a rabdat;
Prin moarte triumfind,
Hristos a inviat!
Ostasii L-au privit
Fiind glorificat;
Cind zorii s-au ivit,
Hristos a inviat!
S-au zguduit cumplit
A mortii umbre reci,
Cind El a biruit,
Dind viata cea de veci.
Crestini...sculati din somn!
Vestiti in lung si-n lat:
Hristos al vietii Domn
Din morti a inviar!
In cer si pe pamint
E-un cintec minunat;
Etern e... Domn Preasfint,
Hristos Cel Inviat!
Si glasuri mii si mii
Cinta-vor ne-ncetat,
Aici si-n vesnicii...
"Hristos a inviat!"
Cind moartea a rabdat;
Prin moarte triumfind,
Hristos a inviat!
Ostasii L-au privit
Fiind glorificat;
Cind zorii s-au ivit,
Hristos a inviat!
S-au zguduit cumplit
A mortii umbre reci,
Cind El a biruit,
Dind viata cea de veci.
Crestini...sculati din somn!
Vestiti in lung si-n lat:
Hristos al vietii Domn
Din morti a inviar!
In cer si pe pamint
E-un cintec minunat;
Etern e... Domn Preasfint,
Hristos Cel Inviat!
Si glasuri mii si mii
Cinta-vor ne-ncetat,
Aici si-n vesnicii...
"Hristos a inviat!"
A-nviat pentru toţi Fiul Jertfei,
A ieşit din sinistrul mormânt.
Să răsune, din nou, imnul slavei
Pe bătrânul, spinosul pământ!
A ieşit să arate viaţa
Ce-a vrut s-o suprime Pilat,
Să pună Lumină în suflet,
Să vindece duhul ingrat.
Nici o fiinţă nu e lăsată
Înafara divinului plan
A-nviat pentru toţi să ne cheme
În cerescul, eternul Liman
Cine-nţelege taina-nvierii
Şi răspunde vocii de Sus
Se lansează pe calea ce duce
În Ţara ce n-are apus.
Planeta era-n rătăcire
Din himeră făceau dumnezeu
Speranţa fiinţei umane
Zăcea în lanţul cel greu
Dar când piatra a fost prăvălită
Să iasă, în slavă, Hristos
O eră de har începuse
Pentru orice om păcătos.
Cine să-L ţină în beznă
Pe Cel pe nedrept chinuit?
Puterea infernului piere
Când vrea Creatorul slăvit
Cuvântul Lui a spart stânca,
Braţul Lui a ajuns în abis
Să-L scoată pe Omul durerii
În lumea nevoii trimis,
L-a-nviat să prezinte planetei
Perspectiva cereştii Lumini
Să arate la toţi că iubirea
Poate purta cununa de spini
Doar o inimă poate-nţelege
Un act cum altul n-a fost
Când un Rege ucis de mulţime
A-nvins moartea cu greu-i cost.
A-nviat pentru toţi să cunoaştem
Stări ce-n lumea de humă nu-s
S-avem părtăşii cu-mpăratul
Cum în Cartea Vieţii e spus
Iar El, Cel jertfit pentru oameni
Şi azi ne inundă cu har,
Ne-ajută să-nţelegem o taină
Ce-şi are izvoru-n calvar.
E viu pentru toţi Salvatorul
E-n noi şi cu noi ne-ncetat
Trăi-vom plenar ÎNVIEREA
Slujindu-L pe Mielul jungheat
Nimic nu ne poate abate
Din calea trasată de Elv Legământul făcut cu Mesi
a E consfinţit prin eternul in el...
Să răsune din nou simfonia,
Prin care-L cinstim pe Cel viu
Ne-a scos din groapa pierzării,
Din traiul grozav de pustiu
Pulsează în noi Duhul vieţii,
Şi undele crezului sfânt
Cunoaştem secretul frum’seţii,
Şi ştim ce-i dincol’ de mormânt.
GC/ 23 Martie, 2009
A ieşit din sinistrul mormânt.
Să răsune, din nou, imnul slavei
Pe bătrânul, spinosul pământ!
A ieşit să arate viaţa
Ce-a vrut s-o suprime Pilat,
Să pună Lumină în suflet,
Să vindece duhul ingrat.
Nici o fiinţă nu e lăsată
Înafara divinului plan
A-nviat pentru toţi să ne cheme
În cerescul, eternul Liman
Cine-nţelege taina-nvierii
Şi răspunde vocii de Sus
Se lansează pe calea ce duce
În Ţara ce n-are apus.
Planeta era-n rătăcire
Din himeră făceau dumnezeu
Speranţa fiinţei umane
Zăcea în lanţul cel greu
Dar când piatra a fost prăvălită
Să iasă, în slavă, Hristos
O eră de har începuse
Pentru orice om păcătos.
Cine să-L ţină în beznă
Pe Cel pe nedrept chinuit?
Puterea infernului piere
Când vrea Creatorul slăvit
Cuvântul Lui a spart stânca,
Braţul Lui a ajuns în abis
Să-L scoată pe Omul durerii
În lumea nevoii trimis,
L-a-nviat să prezinte planetei
Perspectiva cereştii Lumini
Să arate la toţi că iubirea
Poate purta cununa de spini
Doar o inimă poate-nţelege
Un act cum altul n-a fost
Când un Rege ucis de mulţime
A-nvins moartea cu greu-i cost.
A-nviat pentru toţi să cunoaştem
Stări ce-n lumea de humă nu-s
S-avem părtăşii cu-mpăratul
Cum în Cartea Vieţii e spus
Iar El, Cel jertfit pentru oameni
Şi azi ne inundă cu har,
Ne-ajută să-nţelegem o taină
Ce-şi are izvoru-n calvar.
E viu pentru toţi Salvatorul
E-n noi şi cu noi ne-ncetat
Trăi-vom plenar ÎNVIEREA
Slujindu-L pe Mielul jungheat
Nimic nu ne poate abate
Din calea trasată de Elv Legământul făcut cu Mesi
a E consfinţit prin eternul in el...
Să răsune din nou simfonia,
Prin care-L cinstim pe Cel viu
Ne-a scos din groapa pierzării,
Din traiul grozav de pustiu
Pulsează în noi Duhul vieţii,
Şi undele crezului sfânt
Cunoaştem secretul frum’seţii,
Şi ştim ce-i dincol’ de mormânt.
GC/ 23 Martie, 2009
BIOGRAFII BAPTISTE
Testul Filtrului Triplu
In Grecia Antica, Socrate era renumit pentru respectul cu
care isi trata prietenii. Intr-o zi o cunostinta l-a intalnit pe
marele filosof si l-a intrebat:
"Stii ce-am auzit despre prietenul tau?"
"Stai putin", a replicat Socrate."Inainte de a-mi spune ceva as dori sa facem un test. Se numeste testul Filtrului Triplu."
"Filtrul Triplu?"
"Exact", a continuat Socrate."Inainte de a vorbi cu tine despre prietenul meu , ar fi o idee buna sa stam un pic si sa filtram ceea ce vei spune. Acesta este motivul pentru care il numesc testul Triplului Filtru. Primul filtru este Adevarul. Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat?"
"Nu", spuse omul. "De fapt doar am auzit despre asta si......"
"In regula", a spus Socrate."Deci nu stii daca este adevarat sau nu. Acum hai sa incercam si al doilea filtru, filtrul Bunatatii. Ceea ce vrei sa-mi spui despre prietenul meu este ceva bun?"
"Nu, din contra...... ..."
"Deci," A continuat Socrate, "Vrei sa-mi spui ceva rau despre el dar nu esti sigur ca este adevarat. Totusi poti sa treci testul, deoarece mai este un filtru: filtrul Utilitatii.Ceea ce vrei sa-mi spui despre prietenul meu imi va fi de folos?"
"Nu, nu chiar."
"Bine", a concluzionat Socrate, "Daca ceea ce vrei sa-mi spui nu este nici adevarat, nici bun, nici chiar folositor, de ce mai trebuie sa-mi spui ceva?"
Toate bune,
"Stii ce-am auzit despre prietenul tau?"
"Stai putin", a replicat Socrate."Inainte de a-mi spune ceva as dori sa facem un test. Se numeste testul Filtrului Triplu."
"Filtrul Triplu?"
"Exact", a continuat Socrate."Inainte de a vorbi cu tine despre prietenul meu , ar fi o idee buna sa stam un pic si sa filtram ceea ce vei spune. Acesta este motivul pentru care il numesc testul Triplului Filtru. Primul filtru este Adevarul. Esti absolut sigur ca ceea ce vrei sa-mi spui este adevarat?"
"Nu", spuse omul. "De fapt doar am auzit despre asta si......"
"In regula", a spus Socrate."Deci nu stii daca este adevarat sau nu. Acum hai sa incercam si al doilea filtru, filtrul Bunatatii. Ceea ce vrei sa-mi spui despre prietenul meu este ceva bun?"
"Nu, din contra...... ..."
"Deci," A continuat Socrate, "Vrei sa-mi spui ceva rau despre el dar nu esti sigur ca este adevarat. Totusi poti sa treci testul, deoarece mai este un filtru: filtrul Utilitatii.Ceea ce vrei sa-mi spui despre prietenul meu imi va fi de folos?"
"Nu, nu chiar."
"Bine", a concluzionat Socrate, "Daca ceea ce vrei sa-mi spui nu este nici adevarat, nici bun, nici chiar folositor, de ce mai trebuie sa-mi spui ceva?"
Toate bune,
Pilda
Poveste pentru suflet.
Era odata un rege care avea 4 neveste. Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra sotie, pe care o imbraca cu straie din cele mai scumpe si o trata cu cele mai fine delicatese. Ii dadea tot ce era mai bun.
De asemenea, o iubea si pe cea de-a treia sotie si ea era cea cu care se mandrea cel mai mult in fata regatelor vecine. Totusi, regele traia cu teama ca aceasta sotie il va lasa intr-o zi pentru un altul.
Regele o iubea si pe cea de-a doua sotie. Ea era confidenta lui si era intotdeauna draguta, intelegatoare si rabdatoare cu el. De cate ori regele avea o problema, putea avea incredere in ea ca il va ajuta sa treaca peste momentele grele. Prima sotie a regelui era foarte loiala si isi adusese o mare contributie in mentinerea regatului.
Totusi, regele nu o iubea pe prima sotie. Desi ea il iubea cu adevarat, el de abia o observa!
Intr-o zi, regele simti ca sfarsitul ii este aproape. Se gandi la viata lui plina si isi spuse:
"Acum am 4 sotii cu mine, dar cand voi muri, voi fi singur."
O intreba pe cea de-a patra nevasta: "Te-am iubit cel mai mult, ti-am daruit cele mai frumose haine si ti-am aratat cea mai mare grija. Acum, eu am sa mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?" "Nici vorba!" replica cea de-a patra sotie, si pleca fara un alt cuvant.Raspunsul ei strapunse inima regelui ca un cutit.
Regele o intreba si pe cea de-a treia sotie:"Te-am iubit toata viata mea. Acum ca mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?" "Nu!" veni raspunsul celei de-a treia sotii."Viata e prea buna! Cand vei muri, ma voi recasatori!" Inima regelui se stranse de durere.
Apoi o intreba si pe cea de-a doua sotie:"Intotdeauna am gasit la tine intelegere si ajutor si mereu ai fost acolo pentru mine. Cand voi muri, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?" "Imi pare rau, nu te pot ajuta de data aceasta!" replica cea de-a doua sotie. "Te pot doar inmormanta si veni la mormantul tau." Regele fu devastat si de acest raspuns.
Apoi se auzi o voce: "Eu te voi urma oriunde vei merge!"
Regele se uita imprejur si vazu ca cea care rostise aceste cuvinte era prima sotie.Era atat de slaba, pentru ca suferise mult din cauza foamei si a neglijarii sale.. Adanc indurerat, regele spuse: "Trebuia sa fi avut mult mai multa grija de tine cand am avut ocazia!"
In realitate, noi toti avem 4 sotii in viata noastra:
Cea de-a patra sotie este TRUPUL nostru. Indiferent cat timp si efort investim in a-l face sa arate bine, el ne va lasa cand murim.
Cea de-a treia sotie este AVEREA noastra. Cand murim, merge la altii.
Cea de-a doua sotie este FAMILIA SI PRIETENII. Indiferent cat de apropiati ne-au fost in timpul vietii, ei nu pot decat sa vina la mormantul nostru dupa ce nu mai suntem.
Prima sotie este SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat in goana dupa averi, bunastare si putere. Totusi, SUFLETUL este singurul care ne va urma oriunde vom merge.
Fa-ti timp pentru sufletul tau si pentru relatia ta cu Dumnezeu.
Dumnezeu sa te binecuvinteze.
Corina R
Era odata un rege care avea 4 neveste. Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra sotie, pe care o imbraca cu straie din cele mai scumpe si o trata cu cele mai fine delicatese. Ii dadea tot ce era mai bun.
De asemenea, o iubea si pe cea de-a treia sotie si ea era cea cu care se mandrea cel mai mult in fata regatelor vecine. Totusi, regele traia cu teama ca aceasta sotie il va lasa intr-o zi pentru un altul.
Regele o iubea si pe cea de-a doua sotie. Ea era confidenta lui si era intotdeauna draguta, intelegatoare si rabdatoare cu el. De cate ori regele avea o problema, putea avea incredere in ea ca il va ajuta sa treaca peste momentele grele. Prima sotie a regelui era foarte loiala si isi adusese o mare contributie in mentinerea regatului.
Totusi, regele nu o iubea pe prima sotie. Desi ea il iubea cu adevarat, el de abia o observa!
Intr-o zi, regele simti ca sfarsitul ii este aproape. Se gandi la viata lui plina si isi spuse:
"Acum am 4 sotii cu mine, dar cand voi muri, voi fi singur."
O intreba pe cea de-a patra nevasta: "Te-am iubit cel mai mult, ti-am daruit cele mai frumose haine si ti-am aratat cea mai mare grija. Acum, eu am sa mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?" "Nici vorba!" replica cea de-a patra sotie, si pleca fara un alt cuvant.Raspunsul ei strapunse inima regelui ca un cutit.
Regele o intreba si pe cea de-a treia sotie:"Te-am iubit toata viata mea. Acum ca mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?" "Nu!" veni raspunsul celei de-a treia sotii."Viata e prea buna! Cand vei muri, ma voi recasatori!" Inima regelui se stranse de durere.
Apoi o intreba si pe cea de-a doua sotie:"Intotdeauna am gasit la tine intelegere si ajutor si mereu ai fost acolo pentru mine. Cand voi muri, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companie?" "Imi pare rau, nu te pot ajuta de data aceasta!" replica cea de-a doua sotie. "Te pot doar inmormanta si veni la mormantul tau." Regele fu devastat si de acest raspuns.
Apoi se auzi o voce: "Eu te voi urma oriunde vei merge!"
Regele se uita imprejur si vazu ca cea care rostise aceste cuvinte era prima sotie.Era atat de slaba, pentru ca suferise mult din cauza foamei si a neglijarii sale.. Adanc indurerat, regele spuse: "Trebuia sa fi avut mult mai multa grija de tine cand am avut ocazia!"
In realitate, noi toti avem 4 sotii in viata noastra:
Cea de-a patra sotie este TRUPUL nostru. Indiferent cat timp si efort investim in a-l face sa arate bine, el ne va lasa cand murim.
Cea de-a treia sotie este AVEREA noastra. Cand murim, merge la altii.
Cea de-a doua sotie este FAMILIA SI PRIETENII. Indiferent cat de apropiati ne-au fost in timpul vietii, ei nu pot decat sa vina la mormantul nostru dupa ce nu mai suntem.
Prima sotie este SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat in goana dupa averi, bunastare si putere. Totusi, SUFLETUL este singurul care ne va urma oriunde vom merge.
Fa-ti timp pentru sufletul tau si pentru relatia ta cu Dumnezeu.
Dumnezeu sa te binecuvinteze.
Corina R






























